Familiile unde nu există dragoste şi bună înţelegere nasc copii mincinoşi

Majoritatea copiilor şi adolescenţilor care fură şi mint provin din familii unde nu există dragoste, afecţiune şi comunicare, constată specialiştii centrului de reabilitare psihologică „Armonie”, transmite Info-Prim Neo. Copii care nu găsesc înţelegere şi dragoste în sânul familiei vor să „o cumpere” de la colegi, prieteni şi alte persoane care îi înconjoară. Potrivit directorului centrului „Armonie”, Lucia Savca, una dintre metodele de a face rost de prieteni este de a le oferi cadouri sau dulciuri. Necesitând bani pentru aceasta, copii recurg la furt. Potrivit sursei citate, în ultimul timp se înregistrează tot mai mulţi adolescenţi care fură telefoane mobile şi alte obiecte preţioase pe care le vând la un preţ de 10 ori mai mic decât cel real. Cu banii obţinuţi „cumpără afecţiune”. Un astfel de comportament este rezultatul izolări copiilor şi al lipsei dragostei din sânul familiei. Aproximativ 10% din copii care se adresează lunar la centrul de reabilitare psihologică manifestă astfel de devieri comportamentale, deoarece de cele mai multe ori ei sunt izolaţi în clasă, nu au prieteni, manifestă un complex al inferiorităţii. Lucia Savca este de părere că în cazul în care copilul nu este iubit de către părinţi, atunci el nu se poate integra nici în alte colective. Acest comportament se explică prin faptul că îşi formează o imagine proastă despre propria persoană. Maria Vârlan, doctor în psihologie şi psiholog în cadrul centrului „Armonie”, consideră că furtul şi minciuna reprezintă devieri comportamentale la fel de grave ca şi alcoolismul sau dependenţa de substanţele narcotice. Motivele pentru care copii şi adolescenţii fură sau mint sunt diferite. Potrivit Mariei Vârlan, furtul este o reacţie a copilului la situaţiile traumatizante din viaţa acestuia. De cele mai multe ori, copii recurg la metoda furtului sau a minciunii atunci când doresc să se autoafirme, să fie în centrul atenţiei. Pe de altă parte, copii mint şi atunci când doresc să evite o pedeapsă sau să ascundă motivul pentru care au chiulit de la şcoală sau nu şi-au făcut temele. Lucia Savca, directorul centrului „Armonie”, a opinat în context că fenomenul furtului nu este o boală, aşa cum o cataloghează mulţi dintre profesori sau chiar consilierii psihologici. Este un act de tâlhărie care începe de acasă, dar care se transformă treptat în furt de proporţii mari, ajungând un pericol pentru societate. Cea mai gravă problemă constă în faptul că nu se atrage atenţia cuvenită la timp şi nu se iau măsurile necesare pentru a preveni dezvoltarea sentimentului de satisfacţie la copilul care începe să fure sau să mintă. Psihologii susţin că cea mai potrivită metodă de a-l face pe un copil să recunoască şi să conştientizeze că minte sau fură este de a vorbi cu el sincer, fără a aplica violenta, fără a-l învinui de fapta pe care a comis-o. Trebuie să se pună accent pe dezvoltarea unui mediu prosper, fără anxietate şi fără agresivitate. În acest sens, specialiştii de la CDR „Armonie” intenţionează să organizeze mai multe seminare de instruire pentru profesorii din capitală în vederea depistării la timp a copiilor care manifestă devieri comportamentale. De asemenea, se doreşte ca profesorii să cunoască foarte bine metodele de aplanare a situaţiilor date şi să aplice metoda comunicării non-violente atunci când se poartă discuţii cu copii care fură sau mint.