Activităţile din ultimul timp ale Biroului pentru Relaţii cu Diaspora au fost marcate de evenimente şi fenomene care se cer dezghiocate în mod mai special. La fel ca şi o parte dintre evenimentele şi fenomenele care se anunţă să vină în acelaşi domeniu. Valeriu Vasilică a încercat „dezghiocarea” unora dintre ele în interviul de mai jos cu Valeriu Turea, şeful Biroului pentru Relaţii cu Diaspora.
---
- Recent a fost lansat programul „Diaspora Engagement Hub”. Ce prezintă el, de ce îl consideraţi atât de important şi de ce, apropo, această denumire, cumva sofisticată?
- Vă asigur că pentru conaţionalii noştri din diasporă denumirea este la fel de înţeleasă şi obişnuită ca şi cele mai folosite noţiuni din limba maternă, pentru că, acum, peste hotare se află o bună parte din cei mai pregătiţi oameni pe care îi are ţara noastră. Cu regret sau nu, aceasta este realitatea. DEH este un nou program pentru comunităţile noastre de peste hotare, elaborat în cadrul proiectului „Consolidarea cadrului instituţional al Republicii Moldova în domeniul migraţiei şi dezvoltării” finanţat de către Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare. Programul este implementat de către BRD şi Misiunea din Moldova a Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie şi prevede 39 de granturi în valoare totală de 125.000 franci elveţieni.
Programul este divizat în trei subprograme axate pe tematici de actualitate atât pentru diasporă, cât şi pentru Republica Moldova în general: Proiecte inovatoare ale diasporei, Reîntoarcerea profesională a diasporei şi Parteneriate regionale ale diasporei. Detalii privind criteriile de eligibilitate, formularele on-line, procedura de selecţie, comunicarea rezultatelor şi alte informaţii utile pot fi găsite pe pagina noastră brd.gov.md. Astfel, revenind la întrebare, DEH este un program prin care diaspora noastră obţine noi posibilităţi să se implice în tot ceea consideră benefic pentru comunităţile ei şi Republica Moldova în ansamblu.
- Care credeţi că este relevanţa programului?
- Ar fi câteva elemente de subliniat în acest context. În primul rând, cred că se poate vorbi despre o anumită schimbare de optică asupra raporturilor dintre BRD şi diaspora. E pentru prima oară când BRD împreună cu partenerii internaţionali lansează un asemenea program masiv de granturi, ceea ce presupune de la sine şi alt nivel de implicare din partea asociaţiilor şi persoanelor fizice din diasporă. Nu mai putem rămâne la faza sprijinirii concertelor cu interpreţi din ţară cu ocazii tradiţionale – sunt necesare şi astea, dar nici pe departe suficiente.
Trebuie să ţinem cont că însăşi diaspora a evoluat foarte mult în ultimii ani. Avem exemple strălucite de implicare a asociaţiilor, a compatrioţilor noştri în dezvoltarea Republicii Moldova, în special, pe dimensiunea locală. Nu pot să nu dau câteva nume, deşi numărul lor este mult mai mare: Victoria Dunford, Elena Dragalin, Valentina Geamănă, Ion Lazarenco Tiron, Tamara Şchiopu, Silvia Zaharia, Nicolae Bairactari, Dragomir Mărgineanu, Ion Mereacre, Ludmila Furtună şi încă mulţi alţii, care nu solicită ultimativ fonduri de la BRD sau alte instituţii cu posibilităţi bugetare aşa cum sunt, ci ei înşişi vin cu idei noi şi soluţii la ele, cu proiecte investiţionale inovatoare de sute de mii de euro.
Desigur că nu de puţine ori barierele birocratice sunt revoltătoare, corupţia taie la os, dar oamenii ăştia încă nu s-au învăţat să se descurajeze. Şi, fireşte, parteneriatele regionale ale diasporei. În limbaj mai puţin cifrat, asta înseamnă încurajarea proiectelor comune implementate de asociaţii din cel puţin două ţări, care au menirea să stimuleze consolidarea relaţiilor între asociaţii şi comunităţi. Ajunge zâzanie – şi în ţară, şi peste hotarele ei. De altfel, aceste tendinţe pozitive se regăsesc şi sunt încurajate în proiectul Strategiei naţionale „Diaspora – 2025”, obiectivul de bază al căreia este dezvoltarea unui cadru sustenabil şi comprehensiv de colaborare între instituţiile statului şi diaspora.
- Aţi pomenit de proiectul Strategiei naţionale „Diaspora - 2025”. În ce fază se află documentul?
- La moment, au fost finalizate procedurile de avizare internă, în text fiind introduse redactările propuse de către colegii de la instituţiile abilitate. Proiectul a fost prezentat pentru aprobare în Guvern şi sperăm că lucrul acesta se va întâmpla la una din şedinţele apropiate. E pentru prima oară, în perioada confruntării cu fenomenul migraţional şi consecinţele acestuia, când în Republica Moldova este elaborat un document complex la nivel de strategie naţională, dedicat politicilor şi gestionării problematicii respective. Anterior, au existat elemente în diverse strategii sectoriale, dar ele nu au avut capacitatea să asigure abordări de ansamblu. Marele avantaj al actualei strategii nu se rezumă la nivelul conceptual nou. Este foarte important că există şi acoperirea financiară suficientă. În baza Strategiei a fost elaborat un vast plan de acţiuni pentru perioada 2016-2018, majoritatea fiind finanţată de partenerii internaţionali de dezvoltare.
- Recent, în mediul politic a fost atestată o intensificare a discuţiilor privind problematica diasporei. Cum comentaţi aceste discuţii?
- Doar pozitiv. Atâta timp cât politicienii îşi fac din interesul naţional prioritatea principală, iar grija pentru cetăţeni (în cazul nostru – cei plecaţi peste hotare) este o preocupare reală şi, mai ales, constantă, nici nu poate fi o altă abordare. Problematica diasporei este atât de vastă şi de complexă, încât există suficiente posibilităţi de afirmare şi pentru instituţiile statului, şi pentru mediile politic, asociativ. Situaţia ideală ar fi ca aceste eforturi să conveargă, să fie conjugate spre atingerea unor obiective comune. Iată de ce apreciem faptul că în planurile anunţate în cadrul dezbaterilor la care vă referiţi se regăsesc multe din proiectele concrete pe care Biroul pentru Relaţii cu Diaspora le-a implementat şi continuă să le păstreze pe lista prioritară. Este o recunoaştere deschisă a faptului că ceea ce facem – facem bine şi, vreau să cred, în egală măsură, o notă bună pentru colegii mei, faţă de care am toată preţuirea.
- Care este lozinca de care se ghidează BRD-ul?
- „Facem!”
