logo

Extinderea UE după destrămarea URSS: cauze și efecte. Lecția Moldovei. Dezbatere IPN


https://www.ipn.md/ro/extinderea-ue-dupa-destramarea-urss-cauze-si-efecte-lectia-8004_1104462.html

Multe din evenimentele care au avut loc recent, inclusiv Ziua Europei și Ziua Victoriei, 20-cea aniversare de la primul mare val de extindere a Uniunii Europene, precum și de cea de-a 10-a aniversare de la intrarea în vigoare a regimului liberalizat de vize pentru cetățenii moldoveni, nu s-ar fi putut întâmpla, dacă nu avea loc destrămarea, în 1991, a fostei URSS, în calitate de ultim imperiu amplasat într-o parte din spațiul european, care controla efectiv o altă parte importantă a spațiului european. Care este legătura dintre extinderea Uniunii Europene, pe de o parte, și destrămarea Uniunii Sovietice, pe de altă parte, care a fost interesul multor state ex-comuniste și ex-sovietice să adere la UE, dar și ce lecții are de învățat Republica Moldova din experiența de aderare la UE a altor state, au discutat invitații dezbaterii publice „Extinderea UE după destrămarea URSS: cauze și efecte. Lecția Moldovei”, organizată de Agenția de presă IPN.

Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a explicat că Uniunea Europeană (UE) este o uniune politică și economică a 27 de state membre. UE a dezvoltat o piață unică internă printr-un sistem standardizat de legi care se aplică în toate statele membre. Politicile UE vizează asigurarea liberei circulații a persoanelor, bunurilor, serviciilor și capitalurilor în cadrul pieței interne, adoptarea legislației în domeniul justiției și afacerilor interne și menținerea unor politici comune privind comerțul, agricultura, pescuitul și dezvoltarea regională. Pentru călătoriile în spațiul Schengen, controlul pașapoartelor a fost eliminat. O uniune monetară a fost înființată în 1999, a intrat în vigoare în 2002 și este compusă din 19 state membre ale UE care utilizează moneda euro.

Potrivit expertului, UE își are originea în Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO) și în Comunitatea Economică Europeană (CEE), înființate în 1951 prin Tratatul de la Paris și, respectiv, în 1957 prin Tratatul de la Roma. Membrii inițiali ai Comunității Europene au fost: Franța, Italia, Germania de Vest, Belgia Luxemburg, Olanda. Populația UE este de peste 7% din populația lumii. UE are un produs intern brut nominal (PIB) de peste 20 trilioane euro, reprezentând aproximativ 25% din PIB nominal global. UE este o uniune benevolă, bazată pe drept, instituționalizată din punct de vedere juridic, cu subiecți egali. Dovadă este că Regatul Unit a semnalat intenția de a părăsi Uniunea în urma unui referendum din iunie 2016. Astfel, pe 31 ianuarie 2020 Regatul Unit a părăsit definitiv Uniunea Europeană. Actualmente, 2/3 din britanici regretă părăsirea UE, potrivit unui sondaj dat publicității de revista The Economist, la 11 aprilie 2024.

Anatol Petrencu, doctor habilitat în istorie, președinte al Asociației Istoricilor din Moldova „Alexandru Moșanu” a spus că în mai 1945 s-a încheiat Cel de-al doilea Război Mondial în Europa. Germania a fost înfrântă, a fost ocupată de patru mari puteri: Uniunea Sovietică, SUA, Marea Britanie și Franța, care au impărțit-o în zone de ocupație. Războiul s-a încheiat pe 2 septembrie cu înfrângerea Japoniei și astfel s-a încheiat războiul, cu foarte mari pierderi. Estimativ, 65 de milioane de oameni au murit în timpul Celui de-al Doilea Război Mondial, pe toate teatrale de război. Iată că, după război, oamenii politici, mai ales cei din Franța, și-au pus întrebarea cum să facă în așa fel ca să evite, în perspectivă, izbucnirea unui nou război în Europa, în primul rând, pentru că aici s-au desfășurat principale evenimente.

„La baza constituirii comunității de state a UE a fost problema de securitate națională, problema de control asupra înarmărilor și, pe urmă, și probleme legate de economie, probleme legate de starea socială a populației, de legislație, de alte probleme legate de aceste popoare și state. Apoi, președintele Franței pe atunci, Charles de Gaulle a venit cu unele accente și anume, ca această uniune de state europene să nu fie asemănătoare cu SUA. Anatol Petrencu susține că de Gaulle a fost pentru o „Europă a patriilor”, ceea ce înseamnă fiecare popor care aderă la Uniunea Europeană, trebuie să își păstrez cultură, limba, tradițiile, să vină cu patrimoniul care-l moștenește el.

Andrei Curăraru, expert la Comunitatea WatchDog, a afirmat că dacă, inițial, raționamentul uniunii de state în cadrul UE ținea de colaborarea pe domeniul cărbunelui și oțelului, extins mai apoi și la domeniul energiei atomice, cuplată și cu o piață unică, dezvoltată prin acea comunitate economică europeană, spre anii 90, susține expertul, se poate de vorbit despre o uniune deja cu dimensiune politică. „Este vorba despre o cooperare și o politică externă în formare, o uniune care includea practic toate forțele cele mai importante din Europa de Vest și forțe care reprezentau model de dezvoltare pentru Europa Centrală și Europa de Vest, inclusiv pentru statele fostului Pact de la Varșovia, inclusiv statele baltice, de exemplu, care s-au orientat imediat spre integrare europeană, respingând cumva alte modele de dezvoltare, cum ar fi CSI sau alte elemente integraționiste care existau pe continentul european”, a spus el.

Potrivit lui Andrei Curăraru, motivațiile de aderare la UE care existau în anii 90, se referă la creșterea economică esențială pe care o prezintă orice stat care s-a integrat în Uniunea Europeană, piața foarte mare de desfacere pentru aceste state din Europa Centrală și de Vest. „Acele standarde pe care le putea oferi UE deja în anii 90 erau net superioare față de standardele existente în țările respective, în domenii precum statul de drept, protecția minorităților, bună funcționarea și bună guvernare, dar și o serie de elemente legate de politica externă, geopolitică”, a adăugat el.

Dezbaterea publică la tema „Extinderea UE după destrămarea URSS: cauze și efecte. Lecția Moldovei” este ediția a 36-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Agenția de presă IPN desfășoară acest proiect cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.