Experţii spun că iniţiativa de introducere a cotei „zero” la impozitul pe venit reduce efectele pozitive ale iniţiativei de amnistie a capitalului

Experţii IDIS „Viitorul” consideră că doar resursele financiare deţinute de companii, ce nu sunt reflectate în statistica oficială, pot să cadă sub incidenţa politicii de amnistiere a capitalului. Restul bunurilor deţinute de agenţii economici vor fi considerate pe bună dreptate ca o „creştere de capital”. Conform Codului fiscal (art. 37), creşterea de capital este recunoscută şi, respectiv, se percep impozite doar în momentul vânzării, schimbului sau altei forme de înstrăinare. Până atunci, statul nu poate interveni şi nici nu trebuie să fie încurajat să intervină în economie, pentru că va introduce distorsionări majore în funcţionarea şi reglementarea mediului de afaceri. În opinia experţilor, singura modalitate de a accelera capitalizarea bunurilor deţinute de subiecţii economici din RM ar fi stimularea lor pozitivă cu instrumente economice. Spre exemplu, impozitul achitat pentru capitalizare să fie compensat prin reducerea cotei din impozitul pe venit achitat ca urmare a deducerii valorilor bunurilor legalizate din venitul impozabil. Potrivit surselor citate, este crucial important pentru RM de a menţine (cel puţin pe o perioadă de 20 de ani de la începutul amnistiei de capital) impozitul pe venit al subiecţilor economici. În condiţiile unor reguli clare de joc, aceştia vor putea estima corect beneficiile şi costurile legalizării de capital. Introducerea cotei „zero” la impozitul pe venit a persoanelor juridice va demotiva totalmente agenţii economici, care ar fi dispuşi să-şi amnistieze capitalul. Concluzia experţilor este că iniţiativa de introducere a cotei „zero” reduce la minimum efectele pozitive ale iniţiativei de amnistie a capitalului. [„Creştere de capital”, nu „amnistierea capitalului”] Potrivit acestora, cea mai bună formulă de promovare a unei politici posibile de amnistiere a capitalului, în sfera bunurilor materiale, ar fi legată de utilizarea sintagmei: „creşterea de capital”, şi nu „amnistierea capitalului”. În acest fel, statul nu învinuieşte şi nu suspectează pe nimeni de existenţa unor origini necurate, dubioase a unor valori materiale. Mai mult, chiar şi cei care au achiziţionat în mod legal proprietăţi vor fi motivaţi să dea curs politicii de creştere a capitalizării, în speranţa că, în acest fel, vor putea obţine pe viitor reduceri la impozitul pe venit. Schimbarea sintagmei aduce beneficii de imagine statului şi bunelor sale intenţii. Un alt raţionament care ar stimula agenţii economici să-şi declare creşterea de capital este posibilitatea amortizării lui şi, respectiv, a deducerii din suma impozabilă. În condiţia în care impozitul pe venit este la cota zero, dispare necesitatea de a efectua această operaţiune. Impozitul pe venit a persoanelor juridice în Moldova este mai mic decât media în Europa de Sud-Est şi mult mai mic decât în statele UE. Experţii apreciază că, în aceste condiţii, decizia autorităţilor RM de a stabili cota „zero” la impozitul pe profit al subiecţilor economici s-ar deosebi negativ de modelul fiscalităţii aplicate pe plan regional şi continental, fără a asigura în schimb mai multă stabilitate regulatorie. Conform raportului de Atractivitate investiţională a ţărilor din Sud-Estul Europei, elaborat de OECD, la acest capitol RM stă foarte bine. Mai mult, Planurile de acţiuni semnate de RM şi partenerii săi occidentali se referă în mod special la o serie diferită de priorităţi pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri: prevenirea şi combaterea corupţiei, simplificarea mediului de reglementare, îmbunătăţirea sistemului judiciar şi reducerea intervenţiei statului în economie, şi nu presupune asumarea unor politici fiscale eronate, fără impact pozitiv asupra economiei. În cazul în care autorităţile ar aproba o asemenea politică, experţii estimează că povara fiscală se va deplasa şi mai mult dinspre economia reală spre sfera de consum, respectiv cetăţenii individuali şi, mai ales, categoriile sărace ale populaţiei. În cazul introducerii cotei „zero” la impozitul pe venit a persoanelor juridice – acţiune eronată şi nejustificată economic –, experţii estimează că se vor accelera importurile, iar declinul producţiei autohtone se va acutiza. În 2005, în RM a fost introdusă taxa pe valoarea adăugată la importul de utilaje şi echipamente. Aceste acţiuni stimulează businessul la afaceri pe termen scurt, fără posibilităţi de achiziţionare de tehnologii costisitoare, ceea ce diminuează competitivitatea şi modernizarea economiei. În opinia experţilor, această politică fiscală a inversat priorităţile în economie: impozitarea se aplică până la momentul afacerii (TVA) şi nu după (impozitul pe venit). Un stimulent real pentru creştere economică durabilă ar fi, în opinia experţilor, introducerea cotei „zero” la TVA la importul de utilaje şi echipamente. Cota impozitului la amnistia de capital diferă de la ţară la ţară, însă pentru RM, conform realităţilor existente, această cotă nu poate depăşi 3%, spun experţii. Pentru a stimula agenţii economici să-şi reevalueze proprietăţile, este necesar ca impozitul plătit la această operaţiune să fie compensat de economiile ulterioare de plată a impozitului pe venit, ţinând cont şi de eventuala plată majorată a impozitului pe proprietate.