Experţii pledează pentru o Lege a finanţelor publice locale care să-l ajute pe cel sărac să o ducă mai bine, iar pe cel bogat să-l lase să se dezvolte. Analiză economică Info-Prim Neo

Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul” propune o redacţie nouă a Legii privind finanţele publice locale, insistând pe lângă autorităţi pentru aprobarea acesteia cel târziu în iulie curent, ceea ce va da posibilitatea intrării ei în vigoare de la 1 ianuarie 2008. În acelaşi timp, ministrul Finanţelor, Mihai Pop, deşi susţine aprobarea în iulie a noii legi, spune că, în termeni reali, ea ar putea intra în vigoare doar de la începutul anului 2009, dat fiind necesitatea elaborării unui şir de acte normative pentru punerea în aplicare a legii, precum şi a instruirii funcţionarilor publici conform noului cadru legislativ. Părţile spun că deja au convenit în proporţie de 95% asupra conţinutului legii, urmând ca în timpul cel mai apropiat să fie dezbătute ultimele puncte divergente. Potrivit expertului economic Veaceslav Ioniţă, cea mai mare divergenţă este că autorităţile centrale nu susţin implementarea legii de la 1 ianuarie 2008. „Considerăm că am amânat suficient aprobarea acestei legi, în 17 ani de independenţă, în timp ce ţările din spaţiul ex-sovietic au efectuat reforma finanţelor publice locale imediat după destrămarea sistemul sovietic”, spune Ioniţă. Potrivit lui, nu există nici un motiv ca legea să nu fie aprobată în ambele lecturi în luna iulie, pentru ca primăriile să-şi poată aproba bugetele locale pentru 2008 în formula nouă. A doua divergenţă este legată de modul de gestionare a finanţelor. „Noi considerăm că cel sărac trebuie să fie ajutat să o ducă mai bine, iar cel bogat – lăsat suficient să se dezvolte, în timp ce Ministerul Finanţelor propune să ia veniturile nefiscale de la cei care le au pentru a le da celor care nu au bani. Este o variantă de râsul Europei, pentru că nu-i normal să se ia de la un primar ingenios care ştie cum să facă bani, astfel lipsindu-l şi pe el de motivaţia de mai fi ingenios pe viitor”, spune expertul. Ioniţă susţine că experţii pledează pentru o lege care să stimuleze dezvoltarea locală, să le asigure celor săraci un nivel de finanţare decent, în timp ce scopul MF este să „împacheteze în aşa fel modelul existent, ca toţi banii să circule ca şi până în prezent, însă într-un cadru legal agreat de Consiliul Europei, pentru a evita penalizările”. Potrivit analizei de impact a IDIS „Viitorul”, sistemul actual al finanţelor locale este dezechilibrat şi ineficient, funcţionând prin regula excepţiilor şi transferurilor discreţionare. Actuala lege a finanţelor publice locale (aprobată în 2003) a avut, potrivit sursei citate, meritul dubios de a lipsi autorităţile locale de nivelul I (primăriile) de cele mai importante surse de venit, cu excepţia taxelor. Din acestea sunt colectate în prezent cca 100 mil. lei, din care 65 mil. lei sunt colectate doar de municipiile Chişinău şi Bălţi. Restul veniturilor transferate către bugetele locale reprezintă produsul unor negocieri „informale” dintre primării şi raioane. Autorităţile locale de nivelul I din RM (896 primării), ce reprezintă mai bine de 2,5 mil. locuitori, gestionează doar 34 mil. lei anual, ceea ce constituie un volum de 5 ori mai mic decât bugetul Serviciului Vamal de Stat din RM (183 mil. lei), şi doar 0,3% din bugetul consolidat de stat, de 12 mlrd lei. Este clar, susţin experţii, că în condiţiile actualei legi, prioritatea dezvoltării locale este nesemnificativă atâta timp cât primarii gestionează o cotă infimă de surse bugetare. [Varianta Puterii e de râsul Europei] Oficial, autorităţile locale din R. Moldova au la dispoziţie cca 4,2 mlrd lei – mărimea tuturor bugetelor locale de nivelul I şi II. Din aceşti bani, 200 mil. lei sunt fonduri şi mijloace speciale, iar bugetele locale gestionează de facto doar în jur de 4 mlrd lei. Din această sumă, 55% revin bugetelor consiliilor raionale, municipiilor Chişinău şi Bălţi, iar restul sunt direcţionate spre îndeplinirea competenţelor delegate de stat autorităţilor locale. Astfel, cele cca 900 de primării sunt responsabile de gestionarea unei sume de 267 mil. lei, din care 191 mil. lei sunt utilizate pentru întreţinerea aparatului administrativ al acestora. Astfel, doar 76 mil. lei rămân pentru soluţionarea problemelor vitale ale comunităţilor (drumuri, canalizare, apă potabilă, termificare, amenajare teritorială, gazificare, salubrizare), ceea ce este foarte puţin faţă de necesităţi. În aceste condiţii, experţii IDIS „Viitorul” spun că primăriile ar trebui să perceapă în bugetele locale 70% din impozitul pe venit al persoanelor fizice, 100% impozitul pe bunuri imobiliare. La bugetele municipiilor - impozitul pe venit, impozitul pe bunuri imobiliare şi impozitul privat ar urma să fie colectat în proporţie de 100%, plus 10% din volumul acumulărilor la TVA. În bugetele raionale ar urma să fie percepute 30% din impozitul pe venit al persoanelor fizice, 100% impozitul privat şi 10% din acumulări TVA. La aceste sume ar urma să se adauge încasările din transferuri generale, în proporţie de 200 mil. lei de la bugetul de stat, venituri nefiscale locale, taxe locale, venituri din gestionarea proprietăţii publice locale, venituri din licenţiere şi prestarea serviciilor, taxa pentru drumuri, taxa pentru resurse naturale etc. Finanţarea de 200 mil. lei pentru bugetele locale ar urma să fie alocată pentru un Fond de susţinere financiară a teritoriilor, în valoare totală de 400 mil. lei, restul sumei urmând să fie colectată de la bugetele locale bogate pentru susţinerea financiară a celor mai sărace bugete. În aceste condiţii, autorităţile publice locale ar urma să colecteze singure şi să-şi formeze bugetele care s-ar ridica la cca 4,8 mlrd lei, iar încasările la bugetul de stat s-ar reduce de la cele 12 mlrd de lei, actualmente, la 11,4 mlrd. de lei. În continuare, banii din bugetul de stat ar urma să fie utilizaţi doar pentru finanţarea apărării naţionale, educaţiei, menţinerii ordinii publice, serviciilor publice. Proiectul IDIS prevede ca finanţarea învăţământului să fie preluată de bugetul de stat, exceptând învăţământul preşcolar şi învăţământul extracurricular, fapt acceptat de autorităţile centrale. Scenariul optimist propus de experţii IDIS este ca în viitorul cel mai apropiat primăriile, raioanele să aibă venituri asigurate, cei săraci prin mecanisme foarte clare să primească transferuri şi să le poată calcula independent, să aibă venituri nefiscale care să rămână la discreţia lor şi asta să-i stimulează să le crească, să aibă o stabilitate pe viitor pentru a-şi putea planifica bugetul anual şi bugetul investiţional. Lucrul acesta le va permite să devină actori credibili pe piaţa de capital, să atragă împrumuturi, să înveţe a gestiona resursele disponibile, fapt ce le-ar permite să atragă posibile fonduri europene pentru investiţii locale. De asemenea, se estimează că deja în următorii 2-3 ani, autorităţile locale din RM vor înregistra o creştere esenţială a veniturilor nefiscale proprii. Această creştere va putea fi de cca 900 mil. lei suplimentar la creşterea de 500 mil. lei, în cazul păstrării sistemul actual. Directorul executiv al IDIS, Igor Munteanu, susţine că, dacă nu se va rezolva problema finanţelor publice locale de maniera propusă de experţi, atunci RM riscă să compromită iniţiativele legislative care au fost adoptate în anul 2006: privind descentralizarea administrativă şi administraţia publică locală, alte reforme macroeconomice care aşteaptă să fie adoptate. În absenţa unui nou sistem de finanţe locale, aceste legi nu vor putea schimba esenţial situaţia autorităţilor locale din RM, ceea ce va întări dependenţa primăriilor de subsidiile ocazionale, transferate pe criterii de clientelă politică. Munteanu a menţionat necesitatea separării clare şi categorice a bugetelor locale de procesul bugetar naţional; adoptarea unei noi legi şi consolidarea autonomiei financiare. Experţii se întreabă însă dacă Guvernul îşi va asuma această responsabilitate şi dacă angajamentele internaţionale sunt suficient de clare pentru autorităţile centrale ale Moldovei?