Experţii în problematica transnistreană semnalează ineficienţa formatului 5+2

Negocierile în formatul 5+2 în domeniul soluţionării conflictului transnistrean sunt ineficiente, susţin experţii în problematica transnistreană de la Chişinău. Potrivit lor, R. Moldova este anume acea parte care ar trebui să insiste asupra unei noi paradigme de abordare a problemei, pentru că formatul existent nu avantajează R. Moldova. Aceste concluzii au fost formulate în studiul „Moldova rătăcită în labirintul încurcat al conflictului transnistrean”, realizat de Dumitru Mînzărari, expert la IDIS „Viitorul” şi discutate la masa rotundă de luni, 22 februarie, transmite Info-Prim Neo. „Modelarea distribuţiei de interese ale actorilor implicaţi în conflictul transnistrean semnalează existenţa unor interese reale contradictorii intereselor declarate ale unor mediatori. Chiar după încetarea focului, R. Moldova a fost prinsă în capcana unor negocieri formale, total ineficiente, servind doar ca paravan pentru justificarea pretenţiilor de pacificator exclusiv al Federaţiei Ruse în spaţiul CSI, şi automat – ca imbold de întărire a statutului de proxi loial pentru regimul separatist”, menţionează autorul în introducerea studiului. Una din recomandările studiului menţionează că R. Moldova trebuie să descurajeze orice acţiune de sprijin direct ori indirect regimului separatist, cerând autorităţilor europene şi întregii comunităţi internaţionale condamnarea suportului extern pentru separatism, oferit de către Federaţia Rusă. Autorul studiului conchide că strategia cea mai eficientă a R. Moldova ar fi să evite confruntarea directă cu Rusia, adoptând în schimb o politică de influenţare activă a opţiunilor acesteia. În particular, o strategie sistematică de gestionare a problemelor educaţionale, economice, sociale şi mediatice ar putea fi mult mai folositoare decât orice retorică belicoasă. Analistul politic Igor Munteanu, directorul IDIS „Viitorul”, a menţionat că la Chişinău nu a fost făcută o evaluare a actorilor implicaţi în negocieri „Actualul format de negocieri, dacă va fi menţinut cum este el în prezent, nu poate servi în mod necesar ca răspuns la interesul naţional al R. Moldova. Dacă nu schimbăm felul cum abordăm medicamentul pentru un diagnostic corect al „cazului transnistrean”, nu ar trebui să ne aşteptăm la rezultate pozitive pe viitor, ceea ce ar putea influenţa şi starea generală de sănătate a reformelor interne, reactivate în ultimele luni de către noua guvernare”, a spus Igor Munteanu. Prezent la discuţii, vicepremierul R. Moldova, responsabil de reintegrarea ţării, Victor Osipov, a menţionat că R. Moldova are nevoie de o Strategie de reintegrare a ţării. „Din păcate, nu avem măcar niciun fel de strategii sectoriale care să vizeze reintegrarea. Situaţia politică de pe ambele maluri ale Nistrului este destul de instabilă şi nu ştim în ce măsură vom reuşi să mizăm pe careva progrese”. Totodată, Osipov s-a referit şi la sprijinul financiar masiv al populaţiei din regiunea transnistreană, din partea Rusiei. „Federaţia Rusă depăşeşte de 20 de ori contribuţia financiară în regiune în comparaţie cu alţi parteneri. Sunt sume mult mai mici pentru soluţionarea problemei, dar mult mai mari pentru menţinerea ei”, a specificat Victor Osipov. Analistul Oazu Nantoi, director de programe la Institutul pentru Politici Publice, a vorbit despre importanţa rolului societăţii civile, care să readucă în vizor subiectul transnistrean, care „presupune un nod de interferenţă a mai multor interese despre care tot vorbim de la o vreme încoace”. „Trebuie să lansăm acţiuni care să ducă la erodarea din interior a regimului separatist, care şi-a pierdut orice justificare, inclusiv în ochii populaţiei, care nu ştie încotro să fugă”, a opinat Oazu Nantoi. „Pentru soluţionarea conflictului transnistrean există două premise de bază. Prima ar fi că Federaţia Rusă este interesată de rezolvarea conflictului. În acest caz, este discutabil dacă Moscova va accepta să ofere un exemplu pozitiv, arătând lumii întregi că poate soluţiona un conflict, pierzând în acelaşi timp influenţă şi pârghii. A doua premisă este menţinerea status quo-ului. R. Moldova trebuie să mizeze în acest caz pe aliaţi naturali, Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană”, a declarat la masa rotundă analistul Vlad Lupan. În viziunea expertului IDIS, Cornel Ciurea, conflictul transnistrean a devenit „o parte integrantă a vieţii noastre”. „Suntem condamnaţi să fim mimi şi simulatori atunci când vorbim despre reluarea negocierilor, dar nu este aşa. Este nevoie de a schimba optica”, a propus Ciurea.