Proiectul de modificare a legislaţiei pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, care se află pe agenda Parlamentului, reprezintă un pas înapoi la nivel de politică de stat în domeniul violenţei domestice. Proiectul propune dezincriminarea violenţei psihologice ca formă a violenţei domestice şi propune excluderea prevederilor referitoare la reabilitarea agresorilor. Experţii Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, care au efectuat o expertiză a proiectului de lege, susţin că o asemenea abordare ignoră circumstanţele şi condiţiile care generează violenţa domestică şi problemele agresorilor.
Într-o conferinţă de presă la IPN, experta Natalia Roşca a menţionat că proiectul exclude normele care incriminează violenţa psihică drept formă a violenţei domestice. „Probabil este o normă mult prea dură şi organele de urmărire penală se confruntă cu incapacitatea de a demonstra că a existat infracţiunea în componenţa în care este descrisă în Codul Penal, şi ne referim aici la violenţă psihologică”, a declarat Natalia Roşca.
Proiectul scoate din atenţia statului şi agresorul, lucru care nu este justificat în opinia experţilor. Or victima, după ce este reabilitată, de regulă revine în familie, unde rămâne faţă în faţă cu agresorul, care nu este suspus unor măsuri de reabilitare. În lipsa unor programe clare, bine promovate şi puse la punct de reabilitare a agresorului, situaţia doar se va înrăutăţi.
Abordarea violenţei doar sub aspect fizic, material, ignorând violenţa psihică, constituie o retrogradare, spun experţii. În cadrul expertizei vulnerabilităţii au fost identificaţi mai mulţi factori de vulnerabilitate, şi anume: atitudini diferenţiate din perspectiva politicilor de reabilitare, norme care limitează, ignoră drepturi.
