Subiectul dizolvării Parlamentului și alegerilor anticipate a devenit, pe departe, cea mai discutată temă politică timp de o perioadă îndelungată. În același timp, cetățenii au foarte puțină claritate când, cum și dacă va fi dizolvat legislativul actual, când, cum și dacă vor avea loc alegeri parlamentare anticipate. Se întâmplă astfel, inclusiv din cauza caracterului nu tocmai clar al mesajelor și acțiunilor pe care le întreprind politicienii în raport unii cu alții și în raport cu societatea. Comportamentul clasei politice a fost tălmăcit de către experții participanți la dezbaterea publică: „Dizolvarea Parlamentului și alegerile anticipate. Experții „traduc” acțiunile și declarațiile politicienilor pe înțelesul publicului larg”, organizate de Agenția de presă IPN.
Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a declarat că orice mesaj politic, dacă nu instigă la ură și la încălcarea legislației, este unul absolut legal. În opinia sa, mesajele politicienilor trebuie să fie tranșante și sincere. Însă, în asemenea cazuri, există o mare problemă și anume că „apar blocaje”. Expertul a adus drept exemplu comportamentul a două forțe politice – Partidul Socialiștilor și Blocul ACUM.
„Primul declară că este de stânga, dar promovează politici conservatoare. Este un partid clericalist, care face totul pentru a inocula în societatea din Republica Moldova necesitatea marcării Zilei Victoriei asupra fascismului, pe de o parte. Dar, pe de altă parte, dacă ar fi tranșanți, socialiștii ar trebui să sărbătorească și Ziua Revoluției Socialiste din 1917. Nu poți vorbi despre Victoria Armatei Roșii, fără să sărbătorești Victoria Revoluții Socialiste. De ce se întâmplă așa? Pentru că Partidul Socialiștilor, vrea să exploateze această relație deosebită, pe care o are cu Federația Rusă, vrea să preia toate sărbătorile, care sunt folosite în scopuri propagandistice în Federația Rusă”, explică Igor Boțan.
Potrivit lui, Blocul ACUM declara înainte de alegerile parlamentare din februarie 2019, că nu va face în niciun caz alianță cu Igor Dodon și cu Vlad Plahotniuc. Dar, această atitudine tranșantă, ulterior, a fost revăzută: „Formula de aur a politicienilor este că „inamicul de mâine îmi poate fi prietenul de azi”. Respectiv, pentru a-l înlătura pe Vlad Plahotniuc, a avut loc coalizarea cu Igor Dodon. Apoi a urmat acea confruntare, care a fost în favoarea Blocului ACUM”. Expertul precizează că aceste exemple denotă importanța ca politicienii să aibă mesaje tranșante. Însă, trebuie luat în considerare faptul că pot exista circumstanțe, care îi determină pe politicieni să aibă mesaje cu multe valențe. Cât despre sinceritatea în politică, menționează Igor Boțan, aceasta este foarte importantă, însă politicienii nu trebuie să fac abuz de ea: „Sinceritatea în politică nu este un handicap, însă dacă se schimbă circumstanțele care îi motivează să-și revadă punctele de vedere, politicienii trebuie să o spună sincer”.
Nicolae Osmochescu, judecător în demisie la Curtea Constituțională, a menționat că dizolvarea legală a Parlamentului este stipulată și reglementată în detalii în articolul 85 din Constituție. Și pentru aceasta sunt prevăzute două situații – imposibilitatea formării Guvernului și blocarea procedurii de adoptare a legilor în Parlament, timp de trei luni. Potrivit lui, în jurul problemei autodizolvării legislativului au fost și sunt diferite opinii și speculații: „Se aduce drept exemplu primul Parlament, ales în anul 1990, care s-a autodizolvat. Însă atunci era o altă situația juridică – tot Parlamentul a fost ales prin circumscripții uninominale și era prevăzută posibilitatea autodizolvării în anumite condiții. Or, atunci, când au dimisionat președintele legislativului și membrii prezidiului, a urmat autodizolvarea. În cazul nostru, suntem în situația când Parlamentul a fost creat, ales după alte principii, în primul rând, electorale – jumătate de deputați au fost aleși pe liste de partid, iar jumătate pe circumscripții uninominale”, spune Nicolae Osmochescu.
Judecătorul a precizat că e nevoie de claritate cu privire la ce se poate întâmpla în varianta când, de exemplu, toți deputații își depun mandatele de parlamentar. Astfel, în cazul deputaților aleși pe liste de partid, în mod obligatoriu, în locul lor vin candidații supleanți de pe liste. Și Curtea Constituțională examinează, dacă validează sau nu aceste mandate. În condițiile respective, Curtea ar avea un volum de muncă pentru o perioadă de doi-trei ani, fapt care, în opinia expertului, este imposibil și inutil.
Și în cazul depunerii mandatelor de către deputații aleși pe circumscripții uninominale, Codul Electoral, prevede organizarea alegerilor noi în aceste circumscripții. „În această situație, de asemenea, este nevoie de timp – pentru a anunța, a organiza scrutinul, pentru a valida etc. Ideea este foarte simplă – în ambele cazuri, nici teoretic, nici practic nu există o încadrare în limita perioadei care este necesară pentru a ajunge la alegerile ordinare parlamentare, nemaivorbind de anticipate. Din aceste considerente, trebuie să uităm de speculațiile din jurul autodizolvării Parlamentului”, a spus judecătorul în demisie a Curții Constituționale.
Analistul politic Anatol Țăranu consideră că, de fapt, cuvântul cheie, atunci când vine vorba despre adresarea politicienilor la Curtea Constituțională cu privire la situația creată, este „interese”. „Or, politica dintotdeauna a fost și este țesută din interese. Dincolo de retorica politică, interesul gol este cel care în mare parte determină acțiunile oricărui politician, indiferent că acest lucru este condamnat sau acceptat”, a spus el.
Potrivit analistului, autorii sesizării cu privire la autodizolvare cunoșteau cu o anumită aproximație care va fi răspunsul Curții Constituționale. „Or, fiecare partid sau fracțiune parlamentară are în componența sa juriști experți, care nu puteau să nu le explice autorilor, că această adresare este una inutilă. Și în aceste condiții apare întrebarea retorică – de ce această adresare a fost expediată Curții? Răspunsul este la suprafață – a fost nevoie de a câștiga din timp și de a înțelege mai precis care sunt pozițiile principalelor actori ai acestui joc”, a spus el.
Anatol Țăranu caracterizează situația actuală ca fiind o criză guvernamentală, o criză politică, care „deocamdată, nu are dezlegare, iar soluțiile acesteia nu sunt altceva decât o încercare de a aduce la un numitor comun interesele mai multor actori, care ar putea să determine ieșirea din situația creată. Deocamdată pozițiile sunt foarte divergente. Este vorba despre diferențe inerente în retorica politica și în interesele fundamentale de care se ghidează politicienii. Și chiar dacă, practic, toți din acest Parlament vorbesc despre necesitatea declanșării alegerilor anticipate, nu toți sunt interesați în egală măsură ca acest proces să aibă loc”, a spus analistul politic.
Dezbaterea publică „Dizolvarea Parlamentului și alegerile anticipate. Experții „traduc” acțiunile și declarațiile politicienilor pe înțelesul publicului larg”, este ediția a 168-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.