Experţi în domeniu propun modificări la proiectul Codului Audiovizualului

Actuala denumire a Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA) necesită modificare cu excluderea cuvântului „coordonator”, susţin autorii unor propuneri de modificare a proiectului Codului audiovizualului, aprobat în primă lectură de către Parlament. Această propunere a fost făcută vineri, 5 mai, în cadrul dezbaterilor publice privind audiovizualul din Moldova, organizate în cadrul Zilelor Libertăţii Presei de către Institutul de Politici Publice, cu sprijinul Fundaţiei Soros–Moldova. Propunerea respectivă de modificare a proiectului Codului audiovizualului a fost lansată de ex-membrul CCA, Constantin Pârţac şi profesorul Catedrei de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării de la USM, Ion Bunduchi. Ei au menţionat că abrevierea „CCA”, pe lângă faptul că poate crea confuzii cu alte instituţii, denumeşte doar o parte din funcţiile autorităţii audiovizualului, care sunt mai ample, inclusiv de sancţionare şi de licenţiere. Pârţac a mai propus să fie instituit statutul de candidat în membru al CCA, iar candidaţii să fie selectaţi de către Comisia parlamentară de profil, fiind consultate propunerile organizaţiilor de media şi ale uniunilor de creaţie. Expertul a mai propus să fie selectaţi 18 candidaţi, câte doi pentru funcţia de membru, din rândul personalităţilor publice binecunoscute în domeniu, care să aibă studii superioare şi activitate de cel puţin 10 ani în domeniu. Bunduchi a propus ca mandatul de membru al CCA să fie de 6 ani, faţă de termenul existent de 5 ani, şi să expire în mod eşalonat. La etapa iniţială, 3 membri să fie propuşi pentru 2 ani, 3 membri - pentru 4 ani, şi alţii 3 – pe durata deplină a mandatului. Bunduchi a optat, de asemenea, ca membrul CCA să poată exercita doar o singură dată mandatul de 6 ani, iar la începutul şi sfârşitul mandatului membrul desemnat să-şi declare patrimoniul personal. Totodată, alţi autori au sugerat ca propunerile pentru funcţiile de membru al CCA să fie înaintate de către Uniunile de creaţie, inclusiv ale Cineaştilor, Compozitorilor, Muzicienilor, Artiştilor Plastici, Oamenilor de teatru, Scriitorilor (3 candidaţi), de către Asociaţia mass-media, Centrul Independent de Jurnalism şi Uniunea Jurnaliştilor (alţi 3) şi tot 3 candidaturi din partea Asociaţiilor Presei Independente şi a celei Electronice, precum şi a Comitetului pentru libertatea presei. Calitatea de membru al CCA se propune să fie incompatibilă cu funcţiile publice sau private, cu excepţia celor ştiinţifice sau didactice. Constantin Pârţac a declarat pentru presă că toate aceste propuneri vin să asigure posibilitatea maximă ca în organul de reglementare a audiovizualului din Moldova să fie desemnaţi doar profesionişti şi personalităţi care să aibă angajamentul de a evita ingerinţa politică şi de a soluţiona problemele audiovizualului în interes naţional. Iniţiativele legislative cu privire la audiovizualul din Moldova sunt tema a trei dezbateri publice care au loc în zilele de 5,12,19 mai şi care vor fi finalizate printr-o conferinţă naţională la care vor fi redactate propuneri privind modificarea proiectului Codului audiovizualului.