Creşterea economică a Republicii Moldova urmează să încetinească vizibil, economia fiind anticipată să stagneze până la finele anului curent în contextul actual economic, social şi politic extrem de dificil. Centrul Analitic Independent Expert-Grup a lansat o nouă ediţie a „Realităţii Economice”, unde analizează evoluţia economică a ţării, transmite IPN.
În publicaţie se menţionează că există o disonanţă fără precedent dintre percepţia populaţiei şi datele statistice privind evoluţia economiei moldoveneşti. Conform datelor preliminare ale Biroului Naţional de Statistică, în trimestrul 1 al anului 2015, PIB-ul ţării a înregistrat o creştere surprinzător de înaltă de 4,8%. În acelaşi timp, conform Barometrului Opiniei Publice, prezentat în aprilie 2015, ponderea respondenţilor care consideră situaţia economică mult mai bună sau puţin mai bună comparativ cu cea de acum un an este de doar 7,9% - unul din cele mai scăzute nivele din momentul elaborării sondajului respectiv. Cauza acestei disonanţe dintre datele statistice şi percepţia populaţiei derivă din calitatea şi durabilitatea şubredă a creşterii economice, reflectată de datele statistice.
Expert-Grup e de părere că această creştere surprinzătoare a fost alimentată preponderent de deprecierea monedei naţionale, care deşi a cauzat nemulţumiri în societate, a „umflat” valoarea în lei a remiterilor şi a exporturilor. Deşi în primul trimestru exporturile totale de bunuri exprimate în USD au scăzut cu 14,7%, exprimate în lei şi ajustate la inflaţie acestea au crescut cu 3%. Deşi remiterile au scăzut cu 33%, veniturile populaţiei din transferurile din afara ţării exprimate în lei şi ajustate la inflaţie au crescut cu 16%. În plus, deprecierea a cauzat scumpirea importurilor şi a atenuat pierderile exportatorilor, încurajând consumatorii să procure produse de origine autohtonă. Per ansamblu, putem constata că regimul flotant al cursului de schimb a servit drept un mecanism eficient în ajustarea economiei naţionale la şocurile interne şi externe, menţionează publicaţia.
Însă creşterea economică urmează să încetinească vizibil, economia fiind anticipată să stagneze până la finele anului curent. Economia şi întreaga societate încă nu a resimţit pe deplin repercusiunile devalizărilor de la Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank, a restricţionării politicii monetare şi a suspendării majorităţii suportului financiar şi tehnic din partea partenerilor de dezvoltare. Anume aceşti factori urmează să pună presiuni esenţiale asupra economiei în viitorul apropiat, prin intermediul riscurilor pentru stabilitatea monedei naţionale, a finanţelor publice şi a riscurilor inflaţioniste şi de sărăcie.
În contextul actual economic, social şi politic extrem de dificil, este necesară consolidarea elitelor politice şi a societăţii civile pentru elaborarea de urgenţă a unui plan anti-criză. Acesta trebuie să includă cel puţin 3 seturi de măsuri imediate - asanarea sistemului bancar şi soluţionarea problemei de la cele 3 bănci; stabilizarea finanţelor publice, reluarea dialogului cu partenerii de dezvoltare şi evitarea riscului de incapacitate de plată; liberalizarea climatului de afaceri şi încurajarea antreprenorialului, consideră autorii publicaţiei.
