„Expert-Grup”: Creşterea continuă a PIB-ului în R. Moldova nu reuşeşte să-l convingă şi pe cetăţeanul de rând

Creşterea continuă a Produsului Intern Brut (PIB) în R. Moldova, intens mediatizată, nu reuşeşte să-l convingă şi pe cetăţeanul de rând. Procentele spectaculoase prezentate în statisticile oficiale nu se traduc, pentru cei mai mulţi dintre moldoveni, într-o creştere suficientă a bunăstării personale. Şi întrucât creşterea PIB nu se regăseşte în nivelul de trai, o asemenea creştere nu echivalează cu dezvoltarea. Prin urmare, creşterea PIB nu înseamnă decât, eventual, o schimbare de ordin cantitativ, titrează o analiză economică a Centrului Analitic „Expert-Grup”. Potrivit analistului economic, Alexandru Gamanjii, acest lucru este demonstrat şi de datele barometrului de opinie publică realizat în luna mai de către Centrul de Investigaţii Sociologice şi Marketing CBS AXA din Chişinău. Astfel, 59 la sută din populaţie consideră că lucrurile din economie merg intr-o direcţie greşită, faţă de 52% în aprilie 2006. Fiind, în special, vorba de salarii (83,7% nemulţumiţi), locuri de muncă (81,4%) şi nivelul de trai (76,4%), experţii conchid că anume acestea reprezintă elementele nemijlocit legate de sporirea PIB-ului, care sunt în continuare într-o stare nesatisfăcătoare, fiindcă în perioada ianuarie-mai 2007 s-a înregistrat o descreştere industrială de 5,4%, datorită pierderilor din sectorul viti-vinicol. Deşi principala componentă a PIB-ului rămâne în continuare sfera construcţiilor, datorită iernii calde şi investiţiilor masive în acest sector, se observă un adevărat boom imobiliar. Atâta timp cât preţurile la imobil cresc, ele influenţează benefic economia. Potrivit expertului, dacă vinurile nu vor fi vândute (parţial sau total) – situaţie specifică unui număr mare de companii moldoveneşti din cauza embargoului rusesc -, creşterea economică bazată doar pe numărarea sticlelor de vinuri va rămâne a fi una nesănătoasă. [Creştere economică nesănătoasă] Potrivit sursei citate, în general, în ţările europene producţia industrială deţine o pondere însemnată în PIB. Rezultatele din diversele industrii depind de capacităţile de producţie şi gradul de utilizare al acestora, accesul la tehnologia performantă, organizarea activităţii şi calitatea managementului. Cu regret, în RM alocarea ineficienta a resurselor nu numai ca încetineşte creşterea sectorului industrial, dar creează un cerc vicios prin reducerea potenţialului de absorbţie a forţei de muncă. În acest fel, sunt reduse posibilităţile de creştere ale segmentului de populaţie cu venituri medii şi se perpetuează inegalităţile dintre venituri, ceea ce, în primul rând, stimulează dezvoltarea unui sector industrial ineficient. Pe de altă parte, industria R. Moldova este strâns legată de agricultură, iar industria prelucrătoare a materiei prime agricole are cea mai mare pondere per total industrie. În ciuda priorităţii sporite, se poate afirma totuşi că autorităţile acordă puţină atenţie relaţiei exacte dintre sectorul agricol şi dezvoltarea industrială. Pe de altă parte, sectorul agroalimentar este puternic nestructurat, tendinţă ce se menţine până în prezent. Mutaţiile care au avut loc în sectorul agroalimentar al RM după 1992 reflectă mari dificultăţi în adaptarea acesteia la piaţa concurenţială, ca urmare a practicării unui management neorientat către formarea structurilor moderne. Cât priveşte aportul investiţiilor străine la creşterea PIB, „Expert-Grup” constată că specificul acestora în RM nu a constituit un factor de modernizare şi creştere a gradului de competitivitate a economiei. Din contra, ele au consolidat poziţia inferioară pe care Moldova o are în economia mondială, fiind o ţară cu forţă de muncă ieftină, slab calificată şi cu o producţie de valoare adăugată mică. În marea majoritate, investiţiile străine nu au contribuit la realizarea criteriilor de compatibilitate şi competitivitate impuse de piaţa unică europeană. Ele au avut un rol determinant şi în degradarea raportului calitativ şi structural între export şi import, ceea ce a dus şi la deprecierea soldului contului curent. Un alt motor al creşterii PIB este sporirea cererii interne şi a consumului. R. Moldova este o ţară care consumă mult mai mult decât produce. Atât FMI, cât şi BM au declarat în anii precedenţi că creşterea PIB este una inerţială, determinată mai ales de remitenţe şi de consumul intern. În situaţia în care se produce foarte puţin, aceşti bani nu au o acoperire în interior şi atunci ei se întorc în exterior, iar de acolo vin sub forma unui import masiv, cauzând creşterea deficitului balanţei comerciale. Cu toate că vecinii noştri au înţeles că esenţial este sa atragi investiţii străine directe, adaptându-şi legislaţia fiscală, justiţia, administraţia publică la cerinţele investitorilor, R. Moldova continuă să fie ocolită de investiţiile masive. Ca urmare, PIB pe cap de locuitor este unul dintre cele mai reduse în regiune – 936 USD (de 6 ori mai puţin decât în România şi de 2,4 ori – în Ucraina). De aceea, atâta timp cât semnalele instituţiilor europene privind corupţia rămân alarmante, e greu de crezut ca RM va deveni ţinta predilectă a investitorilor străini. Biroul Naţional de Statistică a anunţat recent că PIB a constituit, în primul trimestru al anului 2007, în preţuri comparabile, cca 9,69 mlrd lei, cu 7,3% mai mult faţă perioada similară a anului precedent. Această creştere pare neaşteptată în raport cu prognozele autorităţilor privind sporirea PIB-ului în acest an cu 5%. În structura PIB-ului după resurse ponderea principală revine serviciilor în construcţii, industriei şi comerţului.