Adela Scutaru-Guţu, directorul reprezentanţei în Republica Moldova a Asociaţiei Germane pentru Educaţia Adulţilor (DVV International Moldova), spune, într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, că educaţia adulţilor este un concept pe cât de comun la auz, pe atât de controversat la interpretare. Realităţile şi perspectivele educaţiei adulţilor în Republica Moldova au fost temă a unei conferinţe internaţionale desfăşurată recent la Chişinău, transmite IPN.
„În ţările Europei de Vest din secolul al XVIII-lea, de la Danemarca încoace, s-a dezvoltat un sistem în care adultul (prin adult înţelegându-se persoana care şi-a încheiat parcursul educaţional formal) poate să reia, să înceapă din nou sau să înceapă o cu totul altfel de învăţare decât a făcut în facultate sau decât se cere la locul de muncă. La noi în spaţiul post-sovietic educaţia adulţilor, prin tradiţie, se raportează doar la formare profesională pentru o mai bună performanţă la locul de muncă. Este, evident, o viziune îngustată şi care şi deranjează participanţii la educaţia adulţilor, pentru că se satură doar de formare pentru o mai bună performanţă la locul de muncă şi dispare motivaţia pentru dezvoltarea persoanei ca atare, dezvoltarea multilaterală pentru activism comunitar”, a menţionat Adela Scutaru-Guţu.
Expertul spune că acest tip de educaţie ar urma să îmbunătăţească capacitatea adultului de a se descurca în viaţă, de a munci mai bine cu o altă calificare, dacă este nevoie sau dacă o doreşte, bineînţeles. Educaţia adulţilor este o activitate complementară, dar totuşi parte integrantă a sistemului educaţional.
În Republica Moldova doar 1,03% dintre adulţi sunt implicaţi în activităţi de învăţare, comparativ cu media de 8,9% din spaţiul UE. „Necesităţile sunt mai acute şi suntem oarecum în trend cu Bulgaria şi România, iar media europeană ia în calcul şi ţări foarte avansate cum ar fi ţările nordice. Nu există o cultură a învăţării. Lumea fuge de învăţare poate şi din cauza unor experienţe neplăcute sau poate chiar traumatizante în cadrul învăţării în formarea iniţială sau în cadrul instituţional care s-a făcut până acum”, a spus Adela Scutaru-Guţu.
Expertul a menţionat că în Moldova centre de formare profesională sau centre comunitare de educaţie a adulţilor sunt foarte puţine, iar prestatorii de astfel de servicii ar trebuie să-şi activizeze acţiunile, să-şi activizeze forţele în a informa oamenii că există diverse posibilităţi de învăţare.
