Experienţa Lituaniei în dezvoltarea turismului rural

Doi specialişti din Lituania împărtăşesc experienţa ţării lor în dezvotarea turismului rural. Vineri, 18 iulie, experţii străini au susţinut o prezentare publică pe tema agriculturii ecologice şi turismului rural pentru funcţionari publici, reprezentanţi ai sectorului asociativ, businessmani, experţi şi studenţi din R. Moldova interesaţi în afaceri europene, transmite Info-Prim Neo. Seminarul a fost organizat în cadrul unui proiect al Fundaţiei moldo-lituaniene “Centrul de Studii al Integrării Europene” (EISC), cu susţinerea Ministerului Afacerilor Externe al Lituaniei, care are drept scop transferul de cunoştinţe acumulate în procesul de aderare la Uniunea Europeană şi experienţa de ţară membră a UE. Dr. Arūnas Svitojus a declarat că Lituania şi R. Moldova au multe în comun. De aceea, experienţa lituaniană poate fi importantă pentru R. Moldova în calea sa spre integrarea europeană. Cele două state au avut acelaşi punct de pornire, trecutul sovietic, dar au ales să meargă pe căi diferite. Acum Lituania este dispusă să arate Moldovei unele „scurtături” pe care să ajungă mai repede în UE, a spus expertul lituanian. Regina Sirusienė, şefa Asociaţiei Lituaniene de Turism Rural, a relatat despre experienţa sa de 11 ani în domeniul turismului rural. Asociaţia s-a format în 1997 şi cuprindea 17 agropensiuni, numărul cărora a ajuns în prezent la 1,5 mii. Bazele turismului rural din Litunia au fost puse prin adoptarea unei lege speciale, care stipulează toate condiţiile de amplasare, amenajare şi de funcţionare a pensiunilor rurale. Susţinerea statului este esenţială în dezvoltarea turismului rural, susţine Regina Sirusienė. În acest sens, statul trebuie să asigure un cadrul legal favorabil, stabilitate economică, o imagine bună a ţării, să manifeste o atitudine pozitivă asupra micului business. Pentru turismul rural din Lituania a fost esenţial ajutorul oferit de UE. În acest scop, în perioada anilor 2007-2013, UE acordă anual circa 20 mln de euro. Numai pentru anul 2008, au fost aprobate 120 de proiecte noi. UE finanţează 50% din fiecare proiect. Cealaltă jumătate din investiţii revine antreprenorului, care pune bazele afacerii (cumpără terenul, construieşte pensiunea). O afacere de succes în domeniu trebuie să cuprindă trei componente de bază: trai, hrană şi distracţii. Experienţa a demonstrat că turiştii preferă locurile retrase, peisajele virgine şi mâncarea ţărănească. De aceea, este important ca pensiunile să fie amplasate în sânul naturii, lângă lacuri, râuri şi păduri. Nu mai puţin important este ca drumurile spre pensiune să fie foarte bune, iar arhitectura şi bucătăria să fie sută la sută tradiţionale, spune expertul lituanian. Experienţa europeană arată că principalii clienţi ai pensiunilor sunt turiştii locali şi nu străini. În Lituania, aceştia reprezintă 97% din numărul total al turiştilor. Deşi cele mai căutate şi scumpe pensiuni sunt cele cu un număr redus de locuri, expertul recomandă debutanţilor să înceapă cu turismul masiv pentru a evita falimentul. În Lituania numărul maxim admis de apartamente într-o pensiune este 20. Pensiunile sunt specializate după serviciile pe care le oferă. Astfel, sunt pensiuni unde se practică odihna activă (canoe, pescuit, ciclism), odinha în familie (terenuri de joacă pentru copii şi adulţi, plaje şi locuri pentru picnicuri), modul de viaţă sănătos (lecţii şi tratamente naturiste, băi), business (săli de conferinţe şi seminare), ateliere de creaţie (meşteşugărit, pictură etc), ceremonii de familie (nunţi, aniversări, botezuri). Pensiunele se deosebesc şi după calitatea serviciilor. Fiecare dintre ele are un standard de calitate – de la unu la patru „berze” (echivalente cu „stelele” atribuite hotelurilor). O zi într-o pensiune de o „barză”, fără masă şi divertisment, costă circa 12 euro, iar în una de patru „berze” - între 200 şi 300 de euro. În R. Moldova, o zi de odihnă într-o pensiune, cu masa inclusă, costă în jur de 25 de euro.