Există foarte multă confuzie față de alegerile din 24 februarie. Deși a fost schimbată legislația electorală, deocamdată nu se observă îmbunătățiri. Procesul electoral a fost personalizat în detrimentul partidelor politice. Opiniile aparțin expertului IDIS „Viitorul”, Ion Tăbârță, și au fost exprimate în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic”, transmite IPN.
Expertul menționează că o parte dintre cetățeni știu că s-a schimbat sistemul electoral, dar nu știu ce anume. Deși mulți cunosc de circumscripțiile electorale, nu cunosc în ce circumscripție sunt și care sunt candidații. În localitățile din țară lucrurile sunt mai simple pentru că oamenii cunosc unde trebuie să voteze, de aceea mai puțin contează numărul circumscripției. Cu totul altfel stau lucrurile stau în municipiul Chișinău, unde mulți cetățeni nu cunosc din ce circumscripție fac parte, nu mai spunem de concurenții electorali.
Potrivit lui Ion Tăbârță, ca să amplifice confuzia, partidul de guvernământ a introdus inițiativa de organizare a referendumurilor consultative. Prima întrebare este dacă alegătorul este de acord cu reducerea numărului de deputați și a doua vizează revocarea din funcție alesului poporului. „Vedem că majoritatea actorilor politici ignoră acest referendum, iar cetățenii nu pătrund în esență și la sigur nu vor fi întrebați la urnele de vot dacă doresc sau nu să participe la referendum. Pur simplu li se vor da buletinele de vot în mână”, declarat Ion Tăbârță.
Potrivit expertului, la precedentele alegeri se discuta despre programe electorale, ideologie și programe economice. Disputa se ducea între partidele politice, politicienii fiind reprezentanții formațiunilor. În prezent, situația s-a schimbat, partidele au devenit o anexă pentru liderii politici care au schimbat accentele procesului politic. În opinia sa, este o schimbare totală a logicii funcționării procesului politic. Schimbarea accentelor nu a dus la creșterea funcționării instituțiilor statului. Ba dimpotrivă, s-a dat amplificat impresia că Republica Moldova este considerată drept un stat captiv, explicată prin faptul că funcționalitatea instituțiilor statului a fost subordonată intereselor unor politicieni.