Evenimentele din 7 aprilie 2009 în contextul Independenţei R. Moldova la cea de-a 18-a aniversare. Interviu Info-Prim Neo cu Antoniţa Fonari

{Evenimentele din 7 aprilie 2009, soldate cu acţiuni de violenţă, inclusiv ciocniri între protestatari şi forţele de ordine, victime umane, vandalizarea clădirilor Parlamentului şi Preşedinţiei, au constituit cel mai proeminent fenomen din ultimul an de Independenţă a R. Moldova, poate, unul dintre cele mai rare şi memorabile din întreaga perioadă de Independenţă a ţării. În mod paradoxal, fenomenul nu a fost tratat ca atare nici de către clasa politică, nici de către societate în ansamblu. Sondajul iniţiat de Agenţia de presă Info-Prim Neo printre liderii partidelor politice de diferite orientări şi ai societăţii civile, despre evenimentele din 7 aprilie 2009, are scopul să diagnosticheze atât calitatea Independenţei R. Moldova la cea de-a 18-a aniversare, calitatea societăţii ei în ansamblu, cât şi să contureze răspunsuri la întrebarea ce este de făcut de acum înainte? De data aceasta, la întrebări răspunde Antoniţa Fonari, secretar general al Consiliului ONG din R. Moldova}. [ – Ce-au fost evenimentele din 7 aprilie pentru Independenţa R. Moldova: o întâmplare sau o legitate, un fenomen?] – Pentru unii acestea au dus la descoperirea cruntă că ţara este o valoare şi că vandalizarea Parlamentului le poate declanşa depresii. Evenimentele din 7 aprilie au reprezentat un test pentru tineri şi societatea civilă, pentru cei care au ieşit în stradă să se exprime sau să apere dreptul la exprimare, o lecţie pentru cei care mai credeau că Uniunii Europene îi pasă de R. Moldova. Să nu ne minţim că au existat eroi, tinerii masacraţi au fost victime. Unul din obiectivele centrale ale comuniştilor a fost să polarizeze societatea şi au reuşit perfect. Alt obiectiv a fost să îndrepte atenţia poporului de la sărăcie şi jafurile clanului Voronin prin identificarea unui inamic extern şi România s-a potrivit acestui rol. [– De ce nu au putut fi evitate ciocnirile violente, actele de vandalism, victimele umane şi alte manifestări reprobabile?] – Opoziţia şi-a unit forţele prea târziu. Consilierii politicienilor din opoziţie nu au avut pregătirea necesară pentru a studia tacticile şi a răspunde pe potrivă mişcărilor comuniste. Fiecare a ţinut piept pe cont propriu lui Voronin. Pentru unii politicieni a fost şi distractiv să-i vadă pe Pasat, Urecheanu etc. în scenarii cu legi de „inchiziţie medievală” sau pe Stati, pus în situaţia să plătească indulgenţe. Am fost uimită câţi oameni „normali la cap” au rămas cu ideea că o fi fost ceva la mijloc în cazul Svetlanei Chifa, că „doar nu au arestat-o degeaba”. Acum tot mai multă lume descoperă că în ultimii ani, comuniştii stăpânind SIS-ul şi poliţia au folosit din plin metodele KGB-iste. Politicienii ar fi trebuit să ştie că într-o ţară cu regim comunist eşti stăpân pe situaţie doar investind mult în consilieri şcoliţi şi cu experienţă, în special în cei care cunosc tacticile KGB-ului sovietic. [– De ce nu s-a putut asigura investigarea motivelor acestor evenimente şi publicarea rezultatelor, nici după 5 luni?] – Dacă ar trebui să fie organizate noi alegeri anticipate, sunt sigură că opoziţia ar găsi bani pentru campania electorală. Întrebaţi politicienii din opoziţie în următorul sondaj de ce nu au făcut un fond din care să plătească profesionişti, experţi independenţi din afară, care să analizeze filmările evenimentelor din 7 aprilie, declaraţiile martorilor, documentele de până la evenimentul respectiv? Sunt sigură că o echipă de medici legişti şi experţi ai serviciilor internaţionale de securitate nu costă mai mult decât o campanie electorală. Mai ales că un documentar de calitate ar întoarce o parte din bani, ca să nu mai vorbim de investiţia în imaginea celor care ar fi trebuit să iniţieze treaba asta şi de puterea mesajului argumentat cu imagini şi mărturii. [–Ce analogii istorice pot fi puse alături de evenimentele din 7 aprilie?] – Multe, prea multe, istoria este un şir de spectacole cu măşti şi vânători de vrăjitoare. Până la urmă încercările de a deţine puterea absolută şi toţi banii lumii sunt însoţite de dezastre ale umanităţii. Dacă doriţi, totuşi, o paralelă … Voronin a făcut precum Irod, a ţintit în nişte copii, distrugând fizic şi mai ales psihic tinerii, a vrut să se asigure că-l poate nimici şi pe cel care într-o zi ar putea să-i ia locul. Preoţii cumpăraţi pe bani grei nu i-au citit Sfânta Scriptură şi nu i-au spus că blestemele cele mai grele cad pe copii, şi vai de milioanele pe care le lasă nepoţilor săi actualul preşedinte al R. Moldova! [–Ce învăţăminte urmează să tragă R. Moldova independentă din evenimentele din 7 aprilie? ] – Nu-i lăsa pe alţii să fure şi să mintă, ca să poţi fura şi minţi tu, pentru că astfel într-o zi vei fi şi tu furat, minţit şi învinuit pe nedrept. Proverbul “capul plecat sabia nu-l taie” era valabil în raport cu Oastea Otomană şi nu-i actual de când comuniştii folosesc gaze, spânzurători şi stâlpi de înaltă tensiune.