Europa este datoare să susţină trecerea de la comunism la democraţie, iar moldovenii să-şi facă temele. Interviu Info-Prim Neo cu europarlamentarul român Sebastian Bodu

[ - Cum se vede Republica Moldova de la Bruxelles, în special democraţia din Republica Moldova?] - România a fost mereu atentă la transformările prin care trece sau a trecut Republica Moldova. În ultimul timp însă, Moldova a atras atenţia prin evenimentele de la 7 aprilie 2009, prin acele acţiuni de încălcare a democraţiei, a normelor statului de drept. Sper ca vinovaţii pentru abuzurile comise pe 7 aprilie să fie identificaţi şi judecaţi, astfel încât asemenea acte să nu mai aibă loc niciodată. Iar după aceea am urmărit succesul partidelor democratice în alegeri şi înlăturarea regimului comunist. Republica Moldova se află acum într-o perioadă de tranziţie, iar comunitatea europeană este datoare să sprijine acest proces de trecere de la comunism la democraţie. Iar în Moldova, toate partidele, fie că sunt în Parlament sau nu, sunt obligate să pună umărul la reconstrucţia statului. [ - V-am auzit vorbind despre nevoia Republicii Moldova de a se supune unei perioade de reconstrucţie. Care credeţi că sunt primii paşi prin care guvernarea democratică ar putea demara acest proces?] - Primul pas, şi cel mai important, cred că este eradicarea corupţiei. Corupţia generează sărăcie. Noi avem această experienţă în România. Am luptat cu corupţia şi nivelul de trai a crescut. Cred că este nevoie de o reformă în justiţie. De acordarea unei independenţe sporite procurorilor şi judecătorilor. Nimeni nu mai trebuie să se afle sub influenţa politicului. La baza reformelor trebuie să stea principiile statului de drept, democratic, separarea puterilor în stat, promovarea şi respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. [ - Cunoaşteţi cazuri de corupţie din Republica Moldova?] - Doar din relatările apărute în cele câteva articole din presa moldovenească. Ele au apărut chiar în perioada guvernării comuniste şi vorbesc despre lideri comunişti, de la preşedinte la miniştri, ceea ce mi se pare foarte grav. Dar probabil că actele de corupţie cu care se confruntă oamenii obişnuiţi sunt cele curente de zi cu zi. Atunci când te duci la medic, de exemplu, şi trebuie să dai mită. Corupţia mare cauzează însă cele mai mari dezechilibre şi inechităţi într-o societate. Ar fi ideal, dacă s-ar crea o strategie naţională de luptă împotriva corupţiei, strategie care să fie asumată de toate partidele din Republica Moldova. Poate că ar trebui făcută o paralelă cu legislaţia românească. Mai ales că Direcţia Naţională Anticorupţie din cadrul Parchetului General din România primeşte constant, din partea Comisiei Europene, note mari în rapoartele de evaluare pe ţară. Poate că şi aici este nevoie de un DNA. [ - Cum apreciaţi măsurile luate de actuala guvernare până în acest moment? Sunteţi la curent cu programul de guvernare asumat de Alianţa pentru Integrare Europeană?] - Aşteptările moldovenilor sunt mai mari decât promisiunile din programul de guvernare. Cred că Republica Moldova are nevoie de măsuri ferme şi decise. România s-a aflat într-o situaţie asemănătoare, în 1996, când a fost necesar să fie demarate reforme structurale. Politicienii trebuie să-şi asume un anumit cost pentru a împinge ţara înainte. Aş vrea să continui paralela Moldova - România, aceasta din urma aflându-se în 1996 în aceeaşi situaţie în care se află Moldova astăzi. România după 6 ani de neo-comunism cu Ion Iliescu şi Moldova după 8 ani de neo-comunism cu Vladimir Voronin. Alegerile reprezintă, deci, un eveniment esenţial pentru un stat, mai ales prin efectele pe care, deşi poate nu le conştientizăm, ele există asupra vieţii de zi cu zi, şi o neparticipare la alegeri echivalează cu un abandon al propriului destin. S-a dovedit şi în România, ultima oară în 2004, când am împiedicat câştigarea alegerilor de către Adrian Năstase, s-a dovedit şi în Moldova în vara lui 2009, când Vladimir Voronin a fost îndepărtat de la putere prin vot democratic. În decembrie 2004, România a spus NU corupţiei de stat, în 2009 Moldova a spus NU comunismului. [ - Credeţi că sprijinul financiar pe care îl primeşte Republica Moldova de la FMI va fi suficient pentru a depăşi perioada de criză economică?] - Nu. Este nevoie şi de măsuri economice concrete, de măsuri curajoase pe care noua administraţie trebuie să le ia. De aceea, cred că e foarte important ca Moldova să aibă stabilitate politică şi solidaritate. Vreau să vă spun că acordul cu FMI nu numai că presupune primirea unor tranşe de bani ieftini, ci va atrage finanţări la fel de ieftine sau chiar nerambursabile din partea altor organisme sau state, Uniunea Europeană putând fi unul dintre ele. Pentru a îndeplini condiţiile din acordul cu FMI, care nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de atragere de noi finanţări, consider că toate forţele democratice din Republica Moldova, fie că se află în Parlament sau în afara lui, trebuie să pună umărul la atingerea ţintelor stabilite şi reformarea instituţiilor statului. [ - România a declarat în repetate rânduri că susţine aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Cum se poate concretiza acest sprijin, dincolo de intervenţiile declarative?] - Eu pot reconfirma atât sprijinul europarlamentarilor români, indiferent de culoarea politică, pentru aderarea Moldovei la UE, cât şi a României în general, dar asta nu scuteşte Republica Moldova de îndatorirea de a-şi face conştiincios temele. Cred, de asemenea, că scrutinul prezidenţial din România este foarte important şi pentru Republica Moldova. Moldova a avut în România, sub mandatul preşedintelui Traian Băsescu, un aliat pentru democraţie şi integrare europeană. De aceea, cred că e foarte important ca cetăţenii români din Republica Moldova să îşi exercite dreptul de vot în favoarea celui care a dovedit că se implică pentru binele Moldovei. Traian Băsescu a fost un preşedinte foarte activ în politica externă şi nu a închis ochii la ce se întâmpla la Chişinău aşa cum ar fi făcut-o alţi politicieni cu prea multă diplomaţie. Preşedintele României a condamnat public încălcarea drepturilor omului, a făcut demersuri concrete pentru integrarea europeană a Moldovei, a simplificat procedurile de redobândire a cetăţeniei române şi multe altele. Îi îndemn pe toţi cei care pot vota în Republica Moldova să voteze în continuare pentru Traian Băsescu. [ - Sunteţi pentru prima oară în Republica Moldova. Cum vi se par moldovenii?] - Sunt oameni liberi, curajoşi şi primitori. Însă este clar că majoritatea populaţiei trăieşte în sărăcie. Şi se impun măsuri concrete şi responsabile pentru creşterea economică şi a nivelului de trai. Cred însă că moldovenii trebuie să urmeze acum exemplul altor ţări din fostul bloc comunist care au ajuns departe. De exemplu, Ţările Baltice sau Ungaria, Slovacia, Slovenia, Bulgaria. Şi România, desigur. [ - Sunteţi aici la invitaţia Mişcării Acţiunea Europeană. De ce un partid extraparlamentar?] - Pentru că este un partid creştin-democrat, pentru că a dovedit responsabilitate în timpul alegerilor şi pentru că promovează un pachet de măsuri coerent împotriva corupţiei. Mă bucur că invitaţia a venit de la un partid care, chiar dacă nu are prezenţă parlamentară, şi-a declarat deschis orientarea către creştin-democraţie şi către integrare europeană. [Notă Info-Prim Neo:] Deputatul în Parlamentul European din partea Partidului Democrat Liberal din România, Sebastian Bodu s-a aflat la Chişinău în zilele de 6-7 noiembrie, în calitate de invitat la masa rotundă „Moldova în UE. Perspective economice, politice şi instituţionale după guvernarea comunistă”, organizată de Mişcarea Acţiunea Europeană. Este membru al Grupului Parlamentar al Partidului Popular European (Creştin Democrat) din Parlamentul European şi vicepreşedinte al Comisiei pentru Afaceri Juridice. Recent, a făcut declaraţii de susţinere a Republicii Moldova în Parlamentul European.