Este mare diferenţa între a ajunge în Europa şi a deveni parte integrantă a Europei, ministrul de externe Iurie Leancă

{Interviu Info-Prim Neo cu vicepremierul Iurie Leancă, ministru al afacerilor externe şi integrării europene} [ - Recent, Comisarul European pentru Extindere şi Politică Europeană de Vecinătate, Ştefan Fule, s-a pronunţat pentru ca Republicii Moldova să i se acorde perspectiva de aderare la UE, evident, în schimbul reformelor interne. Unii politicieni şi observatori politici au apreciat această declaraţie drept „istorică”. Aşa este sau trebuie să fim mai temperaţi în aşteptări, la părerea Dvs.?] - Incontestabil, accentul pus pe art.49 al Tratatului UE de Comisarul Fule, în discursul prezentat în cadrul Forumului UE-Moldova de la Berlin, ca indicator al direcţiei în care trebuie să se desfăşoare relaţiile de cooperare dintre Republica Moldova şi UE, va constitui un important punct de referinţă în demersurile diplomatice ale autorităţilor moldoveneşti în vederea recunoaşterii formale de către UE a perspectivei europene a ţării. Totodată, aş vrea să remarc că şi Rezoluţia privind Moldova a Parlamentului European din septembrie 2011 a menţionat art. 49 în contextul aspiraţiilor de integrare în UE ale Republicii Moldova. Cu certitudine, aşteptările trebuie administrate de o manieră realistă, fundamentată de sensibilităţile existente la nivel european, dar şi ambiţioasă în acelaşi timp, bazându-ne pe motivaţia şi determinarea existentă la nivel naţional în vederea atingerii obiectivului integrării europene. [ - Dar haideţi să vedem ce înseamnă această declaraţie pentru omul simplu din Moldova, nepoliticain, nefuncţiuonar de stat, cum îl încălzeşte sau îl răceşte pe acesta declaraţia lui Ştefan Fule şi perspectiva europeană invocată de el?] - Perspectiva europeană înseamnă recunoaşterea formală de către UE a eligibilităţii noastre de a deveni membru cu drepturi depline a spaţiului comunitar, respectiv cu cât mai devreme vom obţine această recunoaştere, inclusiv în baza reformării şi modernizării ţării noastre, cu atât mai mult ne vom apropia de realizarea obiectivului aderării la UE. Or, calitatea de membru al UE include toate avantajele apartenenţei la un spaţiu al stabilităţii şi prosperităţii pe care îl constituie în prezent UE şi pe care îl va consolida şi dezvolta cu siguranţă şi mai mult în viitor. [ - Există percepţia că integrarea europeană a Republicii Moldova este privită în mod diferit de către autorităţi şi politicieni, pe de o parte, şi de către societate, de către oamenii simpli, pe de altă parte. Se spune că sunt două viziuni paralele, cu criterii şi aprecieri care aproape că nu coincid. De aceea vă rog să urmăm aceeaşi prismă a omului simplu şi să vedem cât de mândru ar trebui să se simtă el, când se vorbeşte despre Moldova ca despre „povestea de succes” a Parteneriatului Estic, de exemplu? De ce moldoveanul simplu nu se simte şi el „lider”, printre „ucrainenii simpli”, „georgienii simpli”, „armenii simpli” etc.?] - E adevărat că evoluţiile se percep mai bine prin comparaţie. Astfel, raportată la celelalte state incluse de UE în Parteneriatul Estic, prin rezultatele pozitive înregistrate în procesul de reforme ajustate standardelor europene, Republica Moldova este considerată de UE lider al Parteneriatului. Anume din aceste considerente, statele membre au decis să majoreze asistenţa acordată ţării noastre pentru anul curent cu 28 de milioane de euro care vor fi direcţionate către domeniile dezvoltării rurale, sănătăţii şi justiţiei. Asemenea aprecieri nu pot decât să bucure, şi asta nu doar la nivel de autorităţi sau clasă politică, dar şi la nivelul societăţii civile şi al cetăţenilor. Deşi, pe termen mediu, aceste succese nu sunt foarte vizibile în viaţa cotidiană a fiecăruia dintre noi, reformele aflate în prezent în desfăşurare se vor transpune cu siguranţă în beneficii concrete pentru cetăţenii noştri. [ - Autorităţile se mândresc cu faptul că Moldova a ajuns la o anumită fază, avansată, din punctul lor de vedere, de negocieri cu UE privind regimul liberalizat de vize, liberul schimb aprofundat şi comprehensiv de mărfuri, statutul de ţară asociată. Cât de concret se poate, vă rog: ce a câştigat cetăţeanul din toate acestea, ce şi când are de câştigat pe viitor? Aceasta în condiţiile când moldovenii deja au ajuns în Europa, la modul direct, cu propriile mâni şi picioare, cu propriile chinuri şi realizări, fie la muncă, fie cu schimbul de mărfuri. De ce le-ar trebui şi aderarea formală a ţării la UE?] - Aderarea Republicii Moldova la UE va face diferenţa între a ajunge în Europa şi a deveni parte integrantă a Europei, beneficiind, pe picior de egalitate cu celelalte state membre, de toate oportunităţile de ridicare a standardelor şi calităţii vieţii pe care o oferă Europa unită. Spre exemplu, schimbul de mărfuri nu se va mai face cu o piaţă externă, ci pe piaţa internă a UE a cărei parte va fi şi Republica Moldova, ceea ce implicit exclude aspectele transfrontaliere, taxe, vămi etc. Aderarea la Spaţiul Schengen, participarea plenară la toate politicile UE privind coeziunea şi dezvoltarea regională, dezvoltarea rurală, promovarea investiţiilor, susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii, piaţa energetică unică, sunt alte avantaje incontestabile ale aderării la UE. La rândul lor, beneficiile cu caracter politic sunt mai mult decât evidente. Toate acestea, însă, nu vor veni decât prin aderarea plenară, dacă aş putea spune aşa, la UE. [ - Cum explicaţi euroscepticismul ca fenomen şi ca tendinţă tot mai pronunţată, conform sondajelor, a populaţiei din Republica Moldova? Aceasta pe fundalul rapoartelor optimiste ale autorităţilor moldoveneşti privind realizările în procesul de integrare europeană, dar şi a aprecierilor foarte bune din partea partenerilor europeni. În calitate de exemplu putem reveni la declaraţia eurocomisarului Fule de la începutul acestui interviu, dar nu numai. Ce nu ştie, ce nu simte, poate, cetăţeanul, din ceea ce simt autorităţile moldoveneşti şi oficialii europeni?] - Evaluările date rezultatelor unor sondaje de analiştii politici, dar şi de sociologi, relevă mai degrabă un raport de cauzalitate între scăderea procentului de susţinători ai aderării la UE şi criza economică pe o care o traversează în prezent UE, dar şi Europa în întregime şi nu numai. De altfel, tendinţe similare sunt înregistrate şi la nivelul statelor membre ale UE, populaţia cărora a fost, de asemenea, vulnerabilizată de efectele crizei economice. Ceea ce simţim şi vedem în acest moment, cu siguranţă nu poate fi neglijat, dar ceea ce este poate mai important e perspectiva îmbunătăţirii situaţiei economice la nivel european, ceea ce va avea implicaţii directe şi asupra nivelului de trai din Republica Moldova. Faptul că UE investeşte în modernizarea drumurilor noastre, şi aveţi posibilitatea să vă convingeţi de aceasta călătorind prin ţară, a reţelelor noastre electrice şi conexiunilor de gaze naturale, în dezvoltarea agriculturii şi industriei vinului, de exemplu, nu ne poate face decât încrezători şi optimişti în viitorul european al Republicii Moldova. [ - S-ar putea ca o parte din explicaţia euroscepticismului să ţină de ceea ce mai mulţi experţi numesc „lipsă de strategie de eurocomunicare a guvernării cu populaţia”. Aceeaşi experţi spun că în alte ţări care s-au aflat în situaţia Moldovei au existat modele chiar „agresive” de eurocomunicare cu societatea care manifestă, uneori, tendinţe de eurosceptisicm. Ce fel de strategii sunt acestea, de ce nu le are şi Guvernul nostru, dacă este nevoie de ele?] - E adevărat că instituţiile statului, fiind atât de plenar angajate în activităţile de reformare a domeniilor vieţii social-economice, au acordat mai puţină atenţie comunicării cu cetăţenii în vederea explicării proceselor de modernizare lansate, dar şi a finalităţii acestora. Este absolut necesar să revenim asupra comunicării cu populaţia pentru a explica beneficiile de care vom avea parte, pe termen scurt şi mediu, în urma întrevederilor cu oficialii europeni, în vederea imprimării unui caracter structurat şi sistemic. [ - Explicaţi-ne un paradox evident, vă rog: negocierile cu UE merg bine, dar reformele merg mai prost, legătura dintre orientarea europeană şi îmbunătăţirea vieţii nu există aşa ca s-o simtă şi cetăţeanul simplu, sondajele arată cote înalte de euroscepticism în societate, cu tendinţă de creştere. În acelaşi timp, ministrul de externe Iurie Leancă este de câţiva ani permanent printre primii în topul politicienilor apreciaţi de societate? Şi aceasta în condiţiile când politicianul Leancă nici nu este foarte vizibil în viaţa politică internă?] - Evaluarea o fac experţii, nu noi. Prioritatea noastră este de a fi activi pe plan extern. Cetăţenii ne dau calificative în funcţie de reuşitele pe care le obţinem în activitatea noastră peste hotarele ţării. [ - Până acuma am încercat să identificăm ce are de câştigat cetăţeanul simplu din Republica Moldova din procesul de eurointegrare a ţării. Credeţi că cetăţeanul nostru are mai multă claritate în ceea ce are de pierdut, dacă, eventual, acest proces este stopat şi înlocuit cu un alt vector de dezvoltare a ţării?] - Politica de integrare europeană, promovată de autorităţile ţării, este legitimată de opţiunea de vot a cetăţenilor exprimată la alegerile parlamentare din noiembrie 2010. Simpla comparare a situaţiei în care se afla Republica Moldova în 2009 cu cea din prezent, consider că este mai mult decât concludentă sub aspectul relevării avantajelor ce derivă din integrarea europeană. [Valeriu Vasilică, Info-Prim Neo]