Este imună la criza financiară Republica Moldova?. Comentariu economic Info-Prim Neo

Impactul crizei financiare globale în Republica Moldova va fi aproape zero, acesta este mesajul Chişinăului oficial, dar şi al unor economişti, în timp ce scepticii spun că efectele crizei nu o vor ocoli. Economia moldovenească este una puternic deschisă şi prin asta este expusă factorului extern. Unica ce se poate afirma cu certitudine e că sistemul bancar poate să nu-şi facă griji. Ceea ce bancherii şi oamenii de afaceri au criticat vehement – majorarea ratei de bază, a normei rezervelor obligatorii – s-a dovedit o mişcare salvatoare, lichiditatea băncilor este înaltă, iar experţii susţin că Banca Naţională a gestionat profesionist situaţia. „Având experienţa crizei regionale din anul 1998 şi a crizei vinului din 2006, care a afectat 10 bănci autohtone, am fost pregătiţi pentru recesiunea actuală şi dispunem de mai multe instrumente pentru a minimaliza consecinţele interne ale acesteia”, a declarat recent guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Leonid Talmaci. Creditele neperformante au o pondere infimă, sub 4,5% din total credite, pentru a le face probleme băncilor. Nu provoacă îngrijorare nici posibile operaţiuni speculative ale nerezidenţilor pe piaţa internă a depozitelor, ponderea depunerilor acestora este de 8%. După majorarea normei rezervelor obligatorii din mijloacele atrase de bănci până la 22 la sută, acestea au început, pe de o parte, să ofere dobânzi cu mult mai generoase la depozite, ca urmare au acumulat lichidităţi suficiente pentru a-şi onora obligaţiunile, iar, pe de altă parte, au stabilit condiţii mai aspre de creditare, ceea ce a dus la reducerea ritmului de creştere a împrumuturilor. A devenit foarte dificil să obţii un credit bancar. Bancherii mai constată că, deşi oferă rate înalte de economisire, populaţia şi agenţii economici au devenit mai atenţi. În septembrie suma banilor depuşi în depozite bancare s-a redus cu 380 milioane de lei faţă de luna august. Este o simplă întâmplare sau o reacţie nervoasă a populaţiei şi companiilor la ştirile proaste ce vin de la bursele internaţionale? Ceea ce ar fi de discutat este plafonul maxim de garantare a depozitelor bancare, care este de doar 4500 lei sau cu puţin peste 300 de euro, o cifră de zeci de ori mai mică în comparaţie cu suma garantată de ţările din regiune. S-ar putea întâmpla că majorarea plafonului, problemă care se discută de mai multă vreme şi în alte contexte, ar putea fi un semnal negativ pentru depunători. Pe de altă parte, reducerea creditării ar putea să aibă consecinţe negative asupra companiilor, dar şi a economiei în general. Şi dacă sistemul bancar declară că se simte stăpân pe situaţie, alte sectoare ar putea fi afectate, ca, de exemplu, piaţa imobilelor. În ultimii cinci-şase ani preţurile la imobile s-au umflat, deseori exagerat, sub presiunea cererii sporite, venită inclusiv de la investitori, care cumpărau un apartament pentru a-l revinde, precum şi de la cetăţenii Republicii Moldova care muncesc peste hotare. O locuinţă la Chişinău costă cât una similară în marile oraşe europene. Costurile înalte ar putea plezni într-o bună zi. Primul semnal a fost în luna august, când s-a înregistrat o reducere a preţurilor la imobile, ce au recuperat poziţia în luna imediat următoare. Însă, chiar dacă în valoare absolută preţurile, potrivit agenţiilor de imobile, sunt în uşoară creştere, raportate la cursul de schimb valutar ele arată scădere. Şi asta pentru că pe piaţa imobilului locativ se operează cu preţuri în euro, iar după căderea acestuia în raport cu moneda naţională cu peste 20 la sută, cumpărătorii cheltuiesc mult mai puţin lei pentru a cumpăra euro, iar profiturile vânzătorilor scad. Moldovenii care muncesc peste hotare vor cumpăra mai puţine imobile acasă, pe fondul crizei financiare. O parte din ei (în special cei angajaţi în construcţii, servicii hoteliere şi menajerie) ar putea să-şi piardă locurile de muncă şi vor fi nevoiţi să revină acasă. Condiţiile aspre de creditare şi preţurile mari ale imobilelor şi terenurilor aproape vor curăţa peisajul imobiliar de speculatori, care de un an se arată îngrijoraţi de numărul infim de tranzacţii făcute. Proprietarii de terenuri şi imobile îşi vor da seama că nu mai pot vinde la fel de scump şi că trebuie să mai lase din preţ, lucru care se întâmplă pe alte pieţe din regiune, unde preţurile terenurilor au scăzut cu 10 - 20%. Unii experţi se aşteaptă la o reducere a remitenţilor, pe care o vreme s-a ţinut creşterea economică. Evident o reducere bruscă a transferurilor de la persoanele fizice care muncesc peste hotare ar duce la o scădere a consumului şi, respectiv, o încetinire a creşterii economice. Însă, afirmă mai mulţi economişti, banii care vin din exterior nu mai sunt remitenţele clasice, ele ascund şi investiţii mici, dar şi sume importante care sunt puse la depozite în bănci, în condiţiile în care dobânzile la economisiri ajung la 24-25 la sută. Însă odată cu micşorarea acestor rate, se va diminua şi acest flux mai mult sau mai puţin speculativ. Nu pare să fie o problemă reducerea ritmului de creştere economică, pe care o anticipează economiştii, dar şi autorităţile, care aşteaptă pentru acest an un avans al PIB-ului de 7,5%, iar pentru anul următor prognozează o creştere de 6%. „Cu o creştere de 6%, fie chiar şi de 5%, nu se poate spune că Republica Moldova este lovită de criză”, estimează aceeaşi economişti. Puţin probabil că nu vor fi afectate exporturile în condiţiile în care principalii parteneri comerciali ai Republicii Moldova (România, Ucraina, Federaţia Rusă, dar şi multe ţări din Uniunea Europeană) sunt afectate la modul direct. Companiile nu se prea arată deranjate de criză. Problemele care ar putea să apară în bilanţul companiilor, în special a celor legate de comerţul exterior, ar putea să fie doar o încetinire a creşterii. Pe de altă parte, deşi se declară că piaţa de capital nu va fi afectată de criza financiară mondială în mod direct, dat fiind faptul că este puţin conectată la pieţele financiare internaţionale, numărul de tranzacţii la Bursa de Valori a Moldovei s-a redus, iar experţii în piaţa de capital presupun că investiţiile efectuate de străini în companiile din Moldova ar putea să scadă semnificativ. „Ar fi o exagerare să spunem că Moldova e atât de izolată pe plan global, că nu va fi afectată într-o formă sau alta”, a declarat recent Ion Sturza, fost prim-ministru al Republicii Moldova, în prezent director-adjunct şi acţionar al grupului petrolier „Rompetrol Group”. Este omul care a gestionat criza financiară din 1998 prin care a trecut Republica Moldova, sub valul crizei regionale. Mult va depinde de gestionarea situaţiei şi anticiparea unui eventual impact. În anul 1998 s-a plătit un preţ scump (căderea monedei naţionale, a comerţului exterior) pentru revenirea la normal. O comisie creată de Guvern monitorizează situaţia şi declară că ţine sub control situaţia. Deocamdată însă societatea nu pare a fi îngrijorată de criza financiară internaţională.