Este importantă îmbunătăţirea climatului investiţional pentru ca moldovenii să investească în propria lor ţară – interviul Agenţiei de presă Info-Prim Neo cu Melanie Marlett, directorul de ţară al BM pentru Moldova, reluare din 21 decembrie 2007

[ - Stimată Doamnă, fiindcă se pare că acesta este primul interviu excluziv al Dvs. oferit de când sunteţi în misiune la Chişinău, să Vă întrebăm mai întâi ce impresie aveţi acum, la sfârşitul unei etape, despre Moldova şi moldoveni?] - Am fost foarte impresionată de Republica Moldova şi de oameni. Aici oamenii sunt primitori, prietenoşi şi buni, ca să nu mai menţionez că sunt sârguincioşi şi dedicaţi. Aici simt un adevărat sentiment de patriotism şi dragoste a oamenilor faţă de patria lor. Sunt foarte onorată pentru oportunitatea oferită de a lucra într-o ţară cu astfel de persoane minunate. [ - Dar despre dorinţa şi capacitatea moldovenilor de a munci, pentru că lumea contemporană încă nu a descoperit alte căi de asigurarea a unei vieţi bune?] - Din punct de vedere macroeconomic, angajamentul şi talentul moldovenilor de a munci cu dedicaţie este dovedit de progresul substanţial realizat la capitolul transformării Moldovei dintr-o economie planificată de tip sovietic într-o economie de piaţă de dimensiuni mici, deschisă şi dinamică, cu o recuperare relativ rapidă şi o reducere foarte considerabilă a sărăciei după criza financiară regională din anul 1998; elasticitatea economiei din Moldova la cel mai recent şoc al creşterii globale a preţurilor la energie, precum şi la pierderea temporară a accesului la pieţele tradiţionale. Mai mult ca atât, Moldova este unul din liderii globali la capitolul raportul dintre remitenţe şi PIB. La nivel personal, am purtat deja întrevederi cu mulţi moldoveni şi majoritatea lor m-au impresionat prin dorinţa şi angajamentul lor de a se implica în procesul de dezvoltare şi a realiza rezultate tangibile cât mai curând posibil. Şi am fost foarte încântată să constat că o parte din acele persoane care au beneficiat de studii de calitate în ţările dezvoltate şi fiind expuşi multor oportunităţi acolo, totuşi se întorc acasă în Moldova şi contribuie la prosperitatea economică a ţării. [ - Haideţi să vă punem aceeaşi întrebare şi referitor la clasa politică, economică, financiară a R. Moldova – impresia Dvs. despre dorinţa şi capacitatea acesteia de a munci calificat?] - Sunt încă un novice în aspecte aferente Moldovei şi s-ar putea să nu deţin suficiente cunoştinţe pentru a fi în stare să prezint un raţionament robust vis-à-vis de acest subiect. Partenerul nostru direct este Guvernul Republicii Moldova şi până în prezent noi am fost mulţumiţi de nivelul de cooperare şi angajament din partea acestuia. În prezent suntem la etapa de finisare a strategiei noastre de ţară pentru Moldova pentru perioada anilor 2004-2007 şi putem afirma că, la general, implementarea programului sprijinit de Bancă a fost foarte bună şi putem să ne mişcăm înainte cu pregătirea următoarei Strategii de parteneriat cu ţara pentru perioada anilor 2008-2011 în baza noului Plan Naţional de Dezvoltare (PND) al ţării. Ţin să menţionez că suntem foarte mulţumiţi că PND a fost elaborat într-un mod foarte participativ şi consultativ şi că acesta, ca atare, reprezintă punctele de vedere ale multor părţi interesate. [ - Şi ca o întrebare generalizatoare pentru cele trei anterioare, de ce credeţi că moldovenii nu-şi pot găsi de lucru în propria ţară, fiind puşi în situaţia să-l găsească în alte ţări, cu mari repercursiuni negative sociale?] - Eu nu aş generaliza. Există cazuri în care moldovenii şi-au găsit slujbe reale aici, în ţară, şi au iniţiat propriile lor afaceri. Situaţia existentă nu este rezultatul absenţei ofertelor de slujbe pe piaţă (cel puţin nu se datorează doar acestui fapt). Într-o măsura mai mare aceasta se datorează faptului că s-ar putea să existe mai multe oportunităţi în unele state membre ale UE comparativ cu cele ce există în prezent în Moldova. Acest fapt nu înseamnă că o atare situaţie va persista la infinit. Ţările care în prezent sunt state membre ale UE şi care sunt economic robuste au trecut prin procese similare în trecut. Situaţia s-ar putea să se schimbe în baza reformelor economice în domeniul mediului de afaceri, politicilor sociale, colaborării cu UE, etc. Factorii de decizie în materie de politici din Moldova ar trebui probabil, de asemenea, să ţină cont de faptul că migraţiunea este un fenomen răspândit la scară globală. În prezent persoanele migrează chiar şi din statele mai dezvoltate în căutarea unor oportunităţi mai bune. Mai există şi exemple de migraţiune masivă din alte ţări Europene, cum ar fi Suedia, la începutul secolului 20, sau Irlanda după cel de-al doilea Război Mondial. Există chiar şi o glumă în Irlanda care spune:"Ultimul irlandez părăseşte ţara, vă rugăm să deconectaţi lumina". Cineva şi-ar putea cu mare greu imagina acest lucru aruncând o privire asupra acestor ţări în prezent. În prezent aceste state sunt punctele de destinaţie pentru migranţi. [ - Moldova deţine întâietatea incontestabilă, se pare în lume, privind rata remitenţelor de peste hotare în raport cu PIB-ul. Ce este mai mult în acest fenomen pentru economia moldovenască: elixir sau dinamită? Cît adevăr este în afirmaţiile frecvente şi de lungă durată că remitenţele asigură permanentizarea actualului model de guvernare a R. Moldova?] - Migraţiunea ar putea exercita un impact pozitiv asupra economiei în cazul în care resursele monetare şi fluxurile valutare din munca cetăţenilor moldoveni peste hotarele ţării ar servi nu doar laturii de consum, dar ar fi, de asemenea, investite în crearea micilor afaceri, crearea locurilor de muncă şi în ultima instanţă, contribuirea la creşterea economică. Ar putea fi elaborate mecanisme de creare a stimulentelor pentru moldovenii care au migrat pentru a obţine deprinderi în afara Moldovei şi care s-au întors înapoi şi au investit în cadrul Moldovei. Este importantă îmbunătăţirea climatului investiţional pentru ca moldovenii să investească în propria lor ţară. [ - Spre R. Moldova sunt îndreptate acum importante fluxuri financiare externe, inclusiv din partea Băncii Mondiale, care pe viitor se prevede că vor fi şi mai masive. Câtă capacitate de absorbţie, de valorificare eficientă credeţi are ţara, câtă siguranţă au donatorii că acestea nu vor dispare ca în nisip, că nu vor fi furate, cum s-a mai întâmplat şi în alte părţi?] - Fiecare proiect este evaluat anterior să fie aprobat de consiliul de directori al Băncii Mondiale. În cadrul acestei evaluări sunt analizate detaliat aspecte ce ţin de capacitatea de utilizare şi eficienţă. Suplimentar, mai sunt analizate aranjamentele de gestiune financiară (control, contabilitate, raportare, audit) şi achiziţii (procedurile de achiziţionare pentru asigurarea competitivităţii) şi în cazul în care acestea nu sunt adecvate, sunt implementate condiţii de salvgardare, astfel încât fondurile sunt utilizate în scopurile preconizate. Aceste măsuri reprezintă o asigurare adecvată a faptului că fondurile vor fi utilizate corespunzător. Mai mult ca atât, Banca Mondială sprijină creşterea competenţelor sectorului public prin intermediul unei operaţiuni de gestiune a finanţelor publice, precum şi prin intermediul unui fond fiduciar multi-donator pentru reforma administraţiei publice. De asemenea, noi conlucrăm cu alţi parteneri de dezvoltare pentru a sprijini dezvoltarea competenţelor Curţii de Conturi. [ - Cum apreciaţi, acum la final, după mai mulţi ani de implementare, rezultatele Strategiei pentru Creşterea Economică şi Reducere a Sărăciei (SCERS), pentru care donatorii externi, inclusiv Banca Mondială au oferit asistenţă serioasă, inclusiv financiară?] -Preponderent, pozitiv. A fost menţinută stabilitatea macroeconomică generală. A continuat creşterea economică. S-a ameliorat considerabil înţelegerea de către Guvern a procesului de stabilire a priorităţilor strategice. A fost consolidat dreptul de proprietate al Guvernului asupra procesului, fapt confirmat de recentul proces de elaborare a PND sub supravegherea şi îndrumarea tenace a Guvernului. În acelaşi timp, nu trebuie să ne oprim doar la cele realizate. Iată de ce este necesar a continua colaborarea noastră cu Moldova în contextul PND. [ - În acelaşi context, credeţi că are mai multe şanse de realizare Planul Naţional de Dezvoltare (PND), care vine să înlocuiască SCERS şi pentru care de la donatori, inclusiv de la Banca Mondială, se solicită iarăşi importante fluxuri financiare?] - Da. Consider că PND va fi un program de succes şi că rezultatele scontate vor fi realizate. Banca Mondială şi alţi parteneri de dezvoltare au un angajament să sprijine PND într-un mod coordonat şi de colaborare. [ - Cum aţi aprecia starea economiei moldoveneşti la etapa actuală şi perspectivele ei apropiate, în termeni economici, poate şi medicali, de exemplu, ca să fie mai pe înţelesul tuturor?] - În pofida perioadei de tranziţie problematice, consider că economia Moldovei se mişcă în direcţia corectă. Perspectivele pe termen scurt sunt promiţătoare graţie câtorva factori, inclusiv proximităţii cu UE şi perspectivelor de colaborare cu UE în implementarea Planului de Acţiuni cu UE. Chiar şi în contextul unor şocuri externe considerabile, cum ar fi, de exemplu, interdicţia exportului vinurilor în Federaţia Rusă, preţurile mari la gaze naturale şi seceta, economia Moldovei a demonstrat elasticitate, fiind anticipată o creştere economică anuală de aproximativ 6 la sută în acest an. Creşterea investiţiilor şi exportului a fost robustă. Astfel, în linii generale, sunt destul de optimistă. [ - Dacă s-ar permite reprezentanţilor unor instituţii serioase ca Banca Mondială să răspundă la întrebări bazate pe zvonuri, cum aţi comenta, de exemplu, vehiculările, potrivit cărora mai toată economia R. Moldova se află sub controlul unor cercuri foarte apropiate politic şi familial de conducerea de vârf a ţării? - Banca nu este genul de instituţie care funcţionează în bază de zvonuri. De aceea, mă voi abţine să dau răspuns acestei întrebări.] [ - V-ar place să faceţi Crăciunul în Moldova?] - Anticipez sărbătorirea multor ocazii aici în Moldova. Vreau să fiu expusă vieţii şi culturii Moldovei în măsură maximal posibilă. Pe 25 decembrie voi fi la Vena, iar de 7 ianuarie voi fi în Moldova. Aştept cu nerăbdare aceste ocazii. Sunt foarte bucuroasă de zăpada pe care o avem acum aici. Îmi place să am un Crăciun cu multă zăpadă!