Principalul pericol pentru viitorul european al Republicii Moldova nu vine din afara ţării, ci din interior. Elitele politice şi economice corupte pot submina acest parcurs atât prin proasta implementare a reformelor, cât şi prin asocierea negativă de imagine pe care o fac cetăţenii între aceste elite şi procesul de integrare europeană. Opinii în acest sens au fost exprimate în cadrul dezbaterii publice cu tema „Cultura politică în contextul polarizării opţiunilor politice în Moldova. Opţiunea pro-europeană: schimbarea ca şansă şi remedii contra fricii de schimbare”, organizată de Agenţia IPN în parteneriat cu Radio Moldova.
„Procesul de integrare europeană este subminat de elita coruptă şi asta este cea mai mare problemă a Republicii Moldova. Dacă noi nu rezolvăm această problemă, coruptibilitatea elitelor, şansele noastre de integrare europeană nu vor fi subminate de forţe imperiale externe. Noi suntem cei mai mari duşmani ai viitorului nostru”, a declarat Igor Boţan, director executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă (ADEPT), expert permanent al proiectului. Analistul a recunoscut că şi în UE există corupţie, dând exemplul Italiei, însă acolo cei implicaţi în astfel de scandaluri ajung în închisoare. În Republica Moldova, Igor Boţan crede că principalul mecanism de a-i taxa pe politicienii corupţi este prin vot şi modul în care alegătorii vor reacţiona în cadrul scrutinului din 30 noiembrie la acuzaţiile de corupţie dintre liderii politici depinde în primul rând de cultura politică a populaţiei.
„Da, din păcate, elitele corupte îngreunează masiv mişcarea noastră pe calea integrării europene. Numai că şi corupţia este un fenomen direct legat de această mişcare browniană în interiorul societăţii. Faptul că nu există o coeziune provoacă această corupţie. Lucrurile sunt între ele interdependente. Noi nu putem să rezolvăm problema coruptibilităţii atât timp cât nu vom rezolva problema unităţii naţionale. Oamenii nu au motive să lupte cu corupţia atât timp cât această ţară nu este a lor”, a subliniat Anatol Ţăranu, director al Institutului de Analiză şi Consultanţă Politică „Politicon”.
Şeful delegaţiei UE în Moldova, Pirkka Tapiola, a admis că este şi el îngrijorat de legăturile prea strânse dintre business şi politică în Republica Moldova, însă a ţinut să menţioneze că aceste legături par a fi un specific local şi nu se limitează doar la o guvernare sau alta. Potrivit lui, soluţia este înlocuirea modelului de guvernare top-down, de sus în jos, cu unul bottom-up, de jos în sus, în care liderii nu sunt aleşi să conducă poporul, ci să-l servească, fiind totodată răspunzători în faţa celor care i-au ales.
Dezbaterea din 16 octombrie este a 34-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenţia IPN desfăşoară acest ciclu deja al treilea an cu susţinerea Fundaţiei Hanns Seidel şi în colaborare cu Radio Moldova.
