Până în anul 2023, accesul la informaţia cu conţinut ecologic trebuie să crească cu 50% comparativ cu situaţia de acum. Acest obiectiv este fixat în Strategia de mediu. Contactată de IPN, Mariana Goraş, şef-adjunct de direcţie la Ministerul Educaţiei, a spus că ministerul a realizat mai multe acţiuni în acest sens, iar în instituţiile de învăţământ din ţară sunt predate suficiente discipline în vederea protejării mediului înconjurător.
Educarea şi pregătirea cetăţenilor constituie componenţa indispensabilă a politicilor publice care au tangenţă cu protecţia mediului şi dezvoltarea durabilă. Mariana Goraş spune că în sistemul de învăţământ şcolar accentul se pune pe protecţia mediului ambiant prin menţinerea propriei stări de sănătate şi a sănătăţii celor din jur.
Educaţia ecologică are loc în cadrul orelor obligatorii, orelor opţionale şi în cadrul activităţii extraşcolare. În învăţământul primar şi gimnazial se studiază obiectul „Omul şi mediul ambiant”, iar în învăţământul liceal obiectele „Educaţie ecologică”, „Protecţia mediului înconjurător”, „Educaţie pentru sănătate”. Mai sunt şi discipline opţionale: ,,Noi şi natura”, „Modul sănătos de viaţă”, „Chimia pentru sănătate”.
Potrivit Marianei Goraş, aspectele de mediu sunt explicate şi în cadrul orelor obligatorii de diregenţie. Anual, conform planului de activitate al Ministerului Educaţiei, în colaborare cu Ministerul Mediului, sunt organizate ore ecologice în scopul marcării diferitor date importante pentru ecologie. În perspectivă, Ministerul Educaţiei, prin revizuirea curriculumului şcolar, se va axa pe formarea competenţelor la elevi implicând cunoaşterea protecţiei mediului. Orele de ecologie vor fi scoase din program, iar elevii vor putea să abordeze teme legate de biodiversitate la diferite materii, la matematică, franceza sau limbă română etc.
