Până la sfârșitul lunii mai, elevii din învățământul primar, gimnazial și liceal, dar și din școlile profesionale trebuie să-și aleagă disciplina opțională pe care o vor studia în noul an de studii 2021-2022. Aceștia au de ales dintr-un număr de peste 60 discipline. Printre acestea este și „Educație pentru sănătate”, disciplină care abordează subiectele ce țin de creșterea și dezvoltarea armonioasă a tinerilor, un aspect care s-a dovedit a fi și mai important în timpul pandemiei de COVID-19, transmite IPN cu referire la un comunicat al Fondului ONU pentru Populație (UNFPA).
„Educație pentru sănătate” cuprinde mai multe capitole care ajută elevii să adopte un mod de viață sănătos și sigur. Printre acestea se numără: Corpul uman; Dezvoltarea umană și igiena; Activitatea și odihna; Alimentația sănătoasă; Sănătatea mintală; Sănătatea reproductivă; Viața fără violență; Sănătatea și mediul; Prevenirea abuzului de substanțe nocive; Noțiuni de bioetică.
În ultimii ani, UNFPA a susținut Ministerul Educației, Culturii și Cercetării în îmbunătățirea conținutului acestui curs în corespundere cu standardele internaționale și nevoile actuale de dezvoltare a adolescenților, instruirea profesorilor care predau cursul, precum și echiparea lor cu materiale didactice și digitale inovative.
Potrivit Ludmilei Sîrbu, analistă de programe tineret la UNFPA Moldova, necesitatea acestui curs este dictată de datele statistice care demonstrează în continuare comportamente de risc în rândul adolescenților și tinerilor, ce le afectează sănătatea și potențialul de realizare.
Un studiu efectuat în Moldova în 2018 arată că 13,3% dintre adolescenții cu vârsta de 15 ani și 34,7% de 17 ani sunt activi sexual și doar 62% dintre ei folosesc prezervativul. Fără a cunoaște cum să prevină riscurile legate de relații sexuale neprotejate, peste 1900 fete adolescente au devenit mame în anul 2019, rata infecțiilor cu transmitere sexuală (ITS), inclusiv HIV/SIDA, în rândul tinerilor rămâne foarte înaltă. De asemenea, comportamentele violente în rândul tinerilor sunt tot mai frecvente. Elevii raportează că sunt implicați cu mult mai des decât în majoritatea țărilor din regiune, în hărțuire (bullying) – 16%, iar sănătatea lor psiho-emoțională s-a înrăutățit pe timp de pandemie.
„Experiența altor țări demonstrează că, doar având acces la educație sistematică (obligatorie) și predată calitativ în școală despre corpul lor și relațiile pe care le au, fetele și băieții pot identifica riscurile de sănătate și lua decizii corecte pentru a le preveni”, a menționat Ludmila Sîrbu, citată în comunicatul UNFPA.
Procedura de alegere a disciplinei opționale se realizează individual, fiecare elev este așteptat să scrie o cerere în adresa directorului instituției prin care își manifestă interesul față de cursul solicitat. În cazul elevilor din treapta primară, părinții sunt cei care vor scrie cererile către administrația instituției de învățământ.
„Educație pentru sănătate” este una din cele mai solicitate discipline opționale în rândul elevilor, situându-se în topul preferințelor alături de discipline precum Robotica, Educație media, etc. Chiar și în aceste condiții, numărul adolescenților care studiază „Educație pentru sănătate” în Republica Moldova rămâne a fi mic – doar 10% din totalul elevilor, fiind necesare eforturi adiționale de informare a tinerilor prin intermediul educației formale și informale, se mai spune în comunicatul UNFPA.
