Statul va trebui să găsească alt loc pentru colecțiile speciale ale Bibliotecii Naționale dacă va oferi Mitropoliei Basarabiei clădirea fostului Seminar Teologic din Chişinău, blocul doi al Bibliotecii, transmite IPN.
Elena Pintilei a afirmat în cadrul unei emisiuni la TVR Moldova că, împreună cu Ministerul Culturii, se examinează unele probabilități cum se vor desfășura activitățile în continuare. „Ne dorim să asigurăm în continuare integritatea colecțiilor Bibliotecii Naționale care sunt nucleul patrimoniului național scris”. O variantă este ca acest spațiu să rămână în continuare utilizat de către Biblioteca Națională, dar cu o nouă proprietară, Mitropolia Basarabiei. „Sperăm că împreună vom îmbunătăți condițiile, cu atât mai mult că sediul are nevoie de reparația acoperișului”, a spus Elena Pintilei.
Directorul Bibliotecii a adăugat că, dacă va fi începută o renovare, ar trebui să fie reconstituit acoperișul care a fost inițial, la începutul secolului XX. Și Blocul principal al Bibliotecii Naționale are nevoie de reparație, inclusiv să fie extinse spațiile în acel perimetru, să fie îmbunătățite condițiile pe interior.
Deputatul PAS, Virgiliu Pîslariuc, profesor universitar de istorie, a declarat că această inițiativă este un gest care trebuie să sublinieze relația specială între Republica Moldova și România. El a amintit că în corpul doi al Bibliotecii Naționale în 1987 a fost transferată o parte a fondului de carte din spațiul blocului principal, care era suprasolicitat, și s-a oferit temporar un spațiu până când se va construi o clădire, o anexă în spatele blocului principal. „Cu toate ajustările, cu toate încercările de a îmbunătăți spațiul pentru păstrare, mai ales a fondului de carte rară, această clădire nu este potrivită pentru păstrarea unui fond de carte atât de special cum este cartea veche, o carte istorică sau fonduri de hărți, materiale audio. Și atunci s-a luat decizia ca statul să investească într-o clădire modernă special destinată pentru depozitarea anume acestui tip de materiale bibliograficeˮ, a explicat profesorul universitar.
De aceea, au fost mobilizate niște fonduri pentru a trece aceste colecții în spațiul potrivit, pentru crearea unei biblioteci centrale științifice universitare moderne, unde se va pune accentul inclusiv pe digitalizare. „În maximum doi ani sperăm să găsim spațiul, dar până atunci acest fond va rămâne în clădirea actuală a fostului Seminar Teologic. Din alt punct de vedere, era preocuparea noastră pentru păstrarea unei clădiri istorice de o însemnătate deosebită cum este Seminarul Teologicˮ, a adăugat Virgiliu Pîslariuc.
Constantin Olariu, arhidiacon, consilier pe comunicare la Mitropolia Basarabiei, a declarat că este un act de dreptate și reparatoriu, deoarece în perioada sovietică abuzurile față de Mitropolia Basarabiei au fost nenumărate. Aceasta a fost deposedată de toate proprietățile sale. „Intenția noastră asupra spațiului acestui imobil este de a ne desfășura activitatea filantropică, în primul rând, de a avea un spațiu prielnic și a renova, a dota, dându-i o valoare istorică și continuând lucrarea acestor mari oameni care au trecut pragului fostului Seminar Teologic din Chișinău, dar și a Facultății de Teologieˮ, a menționat arhidiaconul.
Consilierul pe comunicare la Mitropolia Basarabiei a mai spus că Biserica este promotoarea culturii și a spiritualității, păstrează identitatea istorică a poporului. Toate aceste acțiuni a Mitropoliei Basarabiei vin în sprijinul cetățenilor Republicii Moldova. „În această inițiativă avem asigurat sprijinul Guvernului României care de-a lungul timpului, cel puțin în ultima perioadă, în toate proiectele desfășurate în Republica Moldova cu maximă responsabilitate a adus la îndeplinire renovare de școli, grădinițe, muzee, monumente istorice, biblioteci, de aceea este un partener de încredere care prin Mitropolia Basarabiei va găsi și va aloca fonduri pentru renovarea acestui imobilˮ, a spus Constantin Olariu.
În depozitul de carte veche și rară sunt păstrate peste 33 de mii de volume. Aici se găsesc scrieri ale lui Dimitrie Cantemir sau cărțile din colecția primului guvernator al Basarabiei, Scarlat Sturdza, după anexarea la Imperiul Rus. Cele mai vechi au peste 500 de ani.
