 |
|
| Anatol Țăranu | |
În urma unei decizii adoptate de către liderii alianței de guvernare PSD - PNL în ziua de 4 iulie curent, a fost aprobat calendarul alegerilor prezidențiale și parlamentare din România din acest an. Primul tur al prezidențialelor se va desfășura pe 24 noiembrie, iar al doilea tur, dacă va fi necesar, pe 8 decembrie. Alegerile parlamentare vor avea loc pe 1 decembrie.
Legislația electorală a României prevede...
În conformitate cu legislația electorală în vigoare a României, președintele țării este ales prin vot direct, într-un sistem de două tururi. Dacă niciun candidat nu obține majoritatea absolută în primul tur, se organizează un al doilea tur de scrutin între primii doi clasați. Mandatul președintelui este de cinci ani, și poate fi reînnoit o singură dată.
Parlamentul României este unul bicameral, format din Camera Deputaților – cu 330 de deputați și Senatul – cu 136 de senatori. Alegerile parlamentare sunt bazate pe un sistem proporțional pe liste de partid. Partidele trebuie să treacă un prag electoral de 5% din voturile valabil exprimate la nivel național pentru a intra în Parlament. De asemenea, sunt alocate mandate și pentru minorități naționale care obțin cel puțin 0.1% din voturi.
La europarlamentare moldovenii au votat în număr record
În Republica Moldova peste un milion de oameni dețin cetățenia românească și au dreptul să voteze în alegerile din România. Aceștia pot participa la alegerile parlamentare, prezidențiale și pentru Parlamentul European, precum și la referendumuri naționale, dacă sunt organizate. Votarea se poate face fie în persoană la secțiile de votare organizate de Ambasada României în Republica Moldova, fie prin corespondență, în cazul în care sunt înregistrați în prealabil pentru acest tip de vot.
La alegerile europarlamentare din 2024, moldovenii cu cetățenie română au votat în număr record, arătând un interes crescut pentru procesul democratic românesc și european. În Republica Moldova, la scrutinul pentru alegerea membrilor Parlamentului European au participat aproape 57 de mii de votanți - cu 19 mii mai mulți decât în 2019. Per total, în 2024, peste hotarele României la europarlamentare au votat aproximativ 209 mii de alegători, astfel ponderea votanților din Republica Moldova în totalul cetățenilor români din străinătate este de circa 27 la sută. În rezultatul scrutinului, Alianța PSD-PNL a câștigat alegerile europarlamentare cu 54,9 % din voturile exprimate, pe locul al doilea s-a situat Alianța Dreapta Unită cu 23,1%, urmată de REPER - 5,5%. AUR a acumulat 4,6% din voturi din partea cetățenilor români din stânga Prutului. Cea mai mare prezență la urne s-a înregistrat la secțiile de vot din Chișinău și suburbii, dar și la Orhei, Ialoveni, Ungheni, Strășeni, Cahul, Soroca.
Cea mai minoră manifestare a activismului electoral românesc la europarlamentarele din acest an s-a înregistrat la Comrat, precum și în raioanele de nord ale republicii – la Ocnița, Dondușeni, Râșcani și Șoldănești. Foarte probabil că aceleași trenduri teritoriale ale activismului electoral la alegerile naționale din România se vor repeta și în această toamnă. Deocamdată, rămâne de văzut dacă electorii moldoveni cu pașapoarte românești vor apărea la urnele de vot la alegerile din România, repetând sau chiar depășind prezența la vot de la europarlamentare.
În 2020, Republica Moldova a făcut excepția
La precedentele alegeri parlamentare din România din 6 decembrie 2020, votul diasporei a fost dublu față de patru ani în urmă, iar surpriza a fost că după partidul reformator USR-Plus, pe locul al doilea s-a clasat AUR, partid cu un mesaj naționalist și unionist, înființat cu numai un an înaintea alegerilor. Excepție la votul diasporei a făcut-o Republica Moldova, unde au votat peste 37.600 de cetățeni români, iar scrutinul a fost câștigat de Partidul Național Liberal, cu peste 40%, urmat de Partidul Mișcarea Populară - înființată de fostul președinte Traian Băsescu- cu peste 30% din voturi.
În total, în diaspora română la parlamentarele din 2020 au votat 265.490 de alegători. Cea mai mare prezență la vot în diaspora s-a înregistrat în Italia (48.387 de alegători), Republica Moldova (37.632), Spania (33.576), Marea Britanie (31.507), Germania (30.493), Franța (11.695). Atunci USR-PLUS a obținut peste 29% din voturile diasporei, iar PNL și AUR se aflau la mică distanță unul de altul. Partidul proaspăt înființat Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) s-a clasat pe primul loc în Italia, și pe locul al doilea în Spania, țările cu cele mai mari comunități de români din afara granițelor, dar a ratat Republica Moldova.
Votul alegătorilor din Republica Moldova poate influența serios rezultatele ambelor scrutine
La alegerile parlamentare și prezidențiale din acest an din România, votul cetățenilor români din Republica Moldova poate influența serios rezultatele ambelor scrutine. De aceia în programele electorale ale candidaților români, pe lângă promisiunile care vizează realitățile României, se așteaptă ca o parte dintre ele să se refere nemijlocit la Republica Moldova. Pe cât de relevante și pe cât de precis vor rezona aceste promisiuni cu așteptările alegătorilor moldoveni, pe atât de solide vor fi rezultatele obținute de concurenții politici pe câmpul electoral moldovenesc.
Este evident că programele electorale ale concurenților la alegerile naționale din România vor include, cu referință la Republica Moldova, susținerea plenară de către politicul românesc a parcursului european pentru statul moldovenesc cu obiectivul integrării Republicii Moldova în UE până în anul 2030. Programele electorale ale partidelor politice românești la alegerile europarlamentare din acest an conțineau în diverse redacții obiective despre necesitatea finalizării proiectelor de infrastructură între două state, facilitarea și încurajarea investițiilor și antreprenorialului peste Prut, ajutorul pentru ca Moldova să capete independență energetică. Se mai propunea ca Moldova să fie evaluată de sine stătător în procesul de aderare europeană, decuplată de Ucraina, care ar putea avea nevoie de mai mult timp pentru aderare. Se prevedeau și eforturi privind soluționarea conflictului transnistrean, dar și alocarea de fonduri pentru contracararea subversiunilor rusești din Republica Moldova, inclusiv înlocuirea sistemelor de telecomunicații de origine rusă.
Cine va ignora acest deziderat...
Două partide politice cu referire la Republica Moldova au inclus în programele sale electorale la europarlamentare mențiuni despre obiectivul refacerii unității naționale românești. Astfel, în programul Alianței Dreapta Unită se menționa că „regăsirea tuturor românilor în interiorul acelorași granițe a devenit, odată cu deschiderea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE, un obiectiv realizabil”. Și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), pledând aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, a specificat că „cea mai concretă cale în acest sens fiind unirea liber consimțită a celor două state românești”. AUR a insistat pe ideea reunificării pașnice cu Republica Moldova promițând să facă toate demersurile necesare ca românii din Republica Moldova să aibă același statut precum cei din România.
Participarea activă la alegeri și votul politic al alegătorului român din Republica Moldova va depinde în măsură hotărâtoare de prezența agendei moldovenești în programele electorale ale concurenților, dar nu și în ultimul rând, de prezența pe listele electorale a candidaților domiciliați în stânga Prutului. Nu este un secret, că cei mai activi politic cetățeni români din Republica Moldova aparțin segmentului cu viziuni unioniste al societății moldovenești. Concurența pentru voturile lor presupune o nuanțare tot mai pronunțată a dezideratului reîntregirii naționale românești în mesajul electoral al partidelor politice. Cine va ignora acest deziderat în campania electorală din acest an, cu probabilitate mare va rata și votul alegătorului român din Republica Moldova.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.