Autoritatea Națională de Integritate se orientează, cu precădere, asupra verificării depunerii în termen şi respectării cerinţelor de formă a declaraţiilor de avere şi interese personale. Eforturile de verificare a averilor şi intereselor, inclusiv de identificare a averilor nejustificate rămân timide şi sub aşteptările societăţii. Deşi ANI a extins procesul de instruire, şcolarizarea în mediul online este practic neutilizată. De remarcat este că unele din probleme sunt generate de imperfecţiunile cadrului legal, disfuncţionalităţile SIA e-Integritate şi capacităţile de control reduse ale ANI. Constatările se regăsesc într-o monitorizare, prezentată de Transparency International-Moldova, care se referă la politicile anticorupţie în autorităţile publice centrale, și anume declararea averilor şi intereselor personale, precum și etica şi meritocraţia.
Monitorizarea a fost efectuată în aprilie-mai 2020, perioada de referinţă fiind anii 2018-2019. Subiecţii monitorizării au fost sunt 12 autorități publice centrale, printre care opt ministere și patru entităţi din subordine cu risc sporit de corupţie. Este vorba despre Agenţia Proprietăţii Publice, Serviciul Fiscal de Stat, Serviciul Vamal și Poliţia de Frontieră. În procesul monitorizării au fost analizate informaţiile oferite de autoritățile monitorizate, datele de pe paginile web ale acestora şi portalurile guvernamentale; datele din rapoartele de activitate ale Autorităţii Naţionale de Integritate etc.
Într-o conferință de presă la IPN, Ianina Spinei, expert TI-Moldova, a menționat că rezultatele monitorizării atestă că, deşi autorităţile publice au depus eforturi pentru a asigura implementarea politicii, agenţii publici întâmpină deseori dificultăţi la completarea şi depunerea declaraţiilor de avere şi interese personale. Activităţile de instruire sunt insuficiente, iar unele autorităţi nu dispun de proceduri interne privind declararea averilor şi intereselor personale şi nu publică informaţii despre rezultatele aplicării politicii.
Șa întrebarea dacă inspectorii de integritate au identificat anumite încălcări în declararea averilor şi intereselor personale de către agenţii publici din autoritățile publice centrale monitorizate, ANI a relatat că în 2018, în urma examinării declarațiilor, n-au fost constatate încălcări. În 2019 au fost constatate două asemenea cazuri, ambele la MAI, însă ANI nu a indicat tipul abaterilor.
În ceea ce ține de etică şi meritocraţie, Mariana Kalughin, expertă anticorupție, a menționat că cel mai mare scor a fost acumulat de SFS, iar cel mai mic – de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. Toate entitățile monitorizate recrutează personal în condițiile unui cadru legal prestabilit, dezvoltat prin acte normative subordonate legilor.
Potrivit monitorizării, o problemă constituie inaccesibilitatea unor acte normative departamentale. Regulamentul de activitate al Comisiei de evaluare şi concurs nu poate fi găsit decât la accesarea motorului de căutare prin www.google.com. Responsabile de procesul de organizare şi desfăşurare a concursurilor sunt comisiile de concurs, care au fost constituite şi funcţionează în condiţiile reglementărilor menţionate mai sus. Este de notat că doar o singură entitate monitorizată, furnizează publicului, prin intermediul paginii web, informaţii referitoare la componenţa Comisiei de concurs – SFS.
Toate entităţile care au furnizat informaţii, au raportat instruiri cu privire la normele de etică, însă o singură entitate (SFS) a dezvoltat module de instruire online. În pofida tuturor celor menţionate, serviciul public se mai confruntă cu probleme ce ţin de aplicarea politicii, confirmare a acestui fapt fiind rezultatele sondajului TI-Moldova privind aplicarea politicilor anticorupţie realizat în rândul funcţionarilor publici din entităţile monitorizate.
Raportul a fost elaborat de Transparency International – Moldova în cadrul proiectului „Monitorizarea politicilor anticorupţie în autorităţile publice centrale”, susţinut de National Endowment for Democracy.