Procesul de gestionare a crizei pandemice și calitatea procesului decizional în Republica Moldova a fost sub lupa Asociației pentru Democrație Participativă ADEPT, în cadrul proiectului „Cu ochii pe autorități: gestionarea stării de urgență și a crizei provocate de Coronavirus”, realizat cu suportul Fundației Soros-Moldova. Un raport la acest subiect va fi dat publicității săptămâna viitoare. Despre detaliile proiectului, dar și modalitatea de gestionare a crizei pandemice în Republica Moldova, au discutat invitații dezbaterilor publice: „Eficiența gestionării crizei COVID-19 în Republica Moldova”, organizate de Asociația pentru Democrație Participativă ADEPT, transmite IPN.
Igor Boțan, directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă ADEPT, a remarcat că este pentru prima dacă când Moldova se confruntă cu stări de urgență în sănătate publică. Pentru Moldova este ceva nou, deși ea a trecut prin stare de urgență la nivel național doar în 1992, atunci când a avut loc răbufnirea în conflictul transnistrean. „De aceea era interesant pentru ADEPT ca organizație să urmărească calitatea procesului decizional și să se implice în acest proiect. Proiectul a fost prevăzut inițial pentru perioada mai-septembrie, dar a fost extins pentru perioada ianuarie-septembrie”, a spus el.
Potrivit directorului ADEPT, monitorizarea gestionării crizei sanitare generate de infecția COVID-19 se referă la reflectarea completă a acțiunilor instituțiilor statului în vederea protejării sănătății publice și, respectiv, la modul în care reacționează cetățenii. Structura raportului care va fi dat publicității săptămâna viitoare pornește de la mai multe obiectivele urmărite. Primul este evaluarea cadrului legal pentru gestionarea stării de urgență, al doilea ține de modalitatea de luare și implementare a deciziilor de către organele competente, inclusiv impactul asupra respectării drepturilor omului, al treilea obiectiv este eficacitatea sistemului sanitar în Republica Moldova în procesul de combatere a COVID-19, și cel de-al patrulea ține de răspunsul comportamental al cetățenilor.
Cât ține de evaluarea cadrului legal național, observațiile au început de la cadrul legal valabil până la declararea stării de urgență, susține Igor Boțan. S-a luat în considerare că Moldova este obligată să raporteze instituțiilor internaționale despre introducerea stării de urgență. „Am pornit de la două recomandări pe care le-a făcut Comisia de la Veneția. Una încă în 1995 și alta actualizată și publicată la 16 aprilie, anul curent, privind modul de gestionare din punct de vedere al legalității stărilor de urgență”. Apoi, spune el, a fost analizată gestiunea propriu-zisă a stării de urgență, modul în care a funcționat Comisia pentru Situații Excepționale și Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică și relațiile acestor instituții care au împuterniciri speciale în perioada stărilor de urgență cu alte structuri, inclusiv cu cele informale cum este Centrul Unic de Comandă.
Înainte de a avea starea de urgență, menționează Igor Boțan, cadrul legal al Republicii Moldova privind stările de urgență a fost unul „adecvat”. Problemele au apărut când acest cadru legal a fost implementat, însă, Ombudsmanul a bătut alarma și s-a reușit practic într-o lună de zile să fie eliminate carențele de implementare a cadrului legal.
Ion Guzun, consilierul juridic al Centrului de Resurse Juridice din Moldova, consideră că din cauza situației pandemice, Comisia de la Veneția și-a reiterate anumite recomandări către state, despre cum să asigure drepturile omului și supremația legii. Comisia de la Veneția a făcut public un document care se regăsește și în raportul elaborate echipa de la ADEPT. „Am văzut că, în mare parte, Republica Moldova a făcut față acelor recomandări. Din punct de vedere legislativ, Republica Moldova a stat bine”.
Totuși, susține consilierul juridic al CRJM, în partea ce ține de cum se implementează la nivel național mai multe recomandări, Republica Moldova a avut anumite carențe în aplicarea legislației, a restrâns anumite drepturi. Potrivit lui, majoritatea țărilor care se luptă cu pandemia încă nu pot să balansase între interesul public și între măsurile pe care statul trebuie să le ia prompt pentru a supraviețui.
Din punctul de vedere a racordării Republicii Moldova la recomandările Comisei de la Veneția, Ion Guzun crede că Moldova a făcut față. În opinia sa, sunt binevenite acele câteva modificări pe care le-a făcut țara pentru a implementa mai multe recomandări ale Comisiei de la Veneția sau ale Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, din 2005.
Experta în probleme de sănătate publică, Ala Tocarciuc, consideră că a existat un cadrul legal suficient pentru a declara o stare de urgență, fapt care a și fost „colacul de salvare” în situația de criză. În același timp, pe domeniul sectorial, susține experta, au existat foarte multe carențe.
„De la începutul anunțării stării de urgență eu am încercat să găsesc în Legea ocrotirii sănătății noțiunea de „stare de urgență în sănătate” și ea nu era. Avem în domeniul sectorial pe domeniul sănătății niște legi prin care stările de urgență în sănătate nu sunt acoperite pe deplin și nu au un cadru regulator suficient”. În opinia sa, salvarea a venit din recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și a altor organizații internaționale care sunt specializate în domeniu. Pe parcurs, aceste recomandări s-au regăsit în deciziile Comisiei pentru Situații Excepționale și în deciziile Ministerului Sănătății și ANSP. „Pe domeniul sănătății avem de lucru ca să ajustăm cadrul legal pentru a face față unei noi stări de urgență”, a adăugat Ala Tocarciuc.
Dezbaterea este realizată în cadrul proiectului Asociației ADEPT „Cu ochii pe autorități: gestionarea stării de urgență și a crizei provocate de Coronavirus”, cu sprijinul Departamentului Buna Guvernare al Fundației Soros Moldova.