Efectul inflaţiei: băncile au început să majoreze dobânzile. Comentariu economic Info-Prim Neo

Băncile au început să anunţe, rând pe rând, în această lună, majorări ale dobânzilor la depozite şi credite. Rata la depozitele în lei a ajuns la 19,0%, iar a depunerilor în euro şi dolari SUA, respectiv, la 11% şi 12%. Tendinţa a apărut ca efect al inflaţiei înalte, dar şi a deciziei recente a Băncii Naţionale a Moldovei de a ridica cu un punct procentual norma rezervelor minime obligatorii, până la 16%, la numai şase luni după ce a operat o majorare de 5 puncte procentuale. Rata inflaţiei a urcat cu 4,1 la sută în primul trimestru, comparativ cu luna decembrie şi a atins o medie anuală de circa 15 la sută. Eximbank a anunţat că oferă dobânzi de 19% la depozitul în lei “cadou de primăvară”, 12% - în dolari SUA şi 11% la euro. Moldindconbank a ridicat dobânda la depozitele în lei până la 19%, iar Investprivatbank, Moldova-Agroindbank şi Energbank până la 18,5 la sută. În fine, ridicarea dobânzilor are efectul unui bumerang. Intrate în cursă cu inflaţia, băncile ridică rata dobânzii, iar această majorare este un semnal prost pentru aşteptările inflaţioniste. Băncile nu-şi schimbă comportamentul din ultimii un an şi jumătate şi cresc aproape în aceeaşi măsură dobânzile la credite şi depozite, marja menţinându-se la 3,32 puncte procentuale, de aproape două ori mai mică decât media pe anul 2006 de 6,25 puncte. [Ce spun experţii?] În numai jumătate de an, BNM a majorat de două ori rezervele obligatorii, ca urmare din circuit sunt scoase sume importante, pe care eventual băncile puteau să le ofere companiilor. Băncile au mai puţine resurse şi, evident, acestea devin mai scumpe, este de părere economistul Veaceslav Negruţă. Datele BNM arată că rezervele obligatorii ale băncilor în cont la Banca Naţională au crescut după majorarea normelor obligatorii din anul trecut cu circa 800 milioane de lei şi au ajuns la 2 miliarde lei. Cât priveşte majorarea dobânzilor la depozite, aceasta este legată de aşteptările inflaţioniste. „Băncile comerciale au prognozele lor referitoare la inflaţie. Şi dacă Banca Naţională şi Guvernul a anunţat la început de an că are în vedere pentru anul 2008 o inflaţie de până la 10 la sută, iar prim-vicepremierul Igor Dodon, ministrul Economiei şi Comerţului, vorbeşte în ultimul timp deja de o rată de 11,8%, este un semnal foarte provocator la adresa aşteptărilor inflaţioniste”, mai afirmă Veaceslav Negruţă. Potrivit acestuia, nu există problema deficitului de lichidităţi, băncile au lichidităţi, majorarea dobânzilor este generată mai curând de aşteptările inflaţioniste. Statistica pe primele trei luni nu aduce veşti bune în ceea ce priveşte inflaţia, plus aşteptata majorare a preţului la resursele energetice, toate acestea generează aşteptări inflaţioniste puternice. Dacă în februarie-martie 2007, rata medie la depozitele în lei era sub 14,0%, datele Băncii Naţionale a Moldovei din ultimele două luni sunt peste 16,0%. „Societatea şi instituţiile bancare intuiesc că în realitate rata inflaţiei este cu mult mai ridicată decât cea anunţată oficial”, estimează Veaceslav Ioniţă, economist, expert la IDIS „Viitorul”. Potrivit acestuia, creşterea dobânzilor este generată şi de tensiunile pe piaţa valutară şi financiară provocate de excesul de valută şi faptul că BNM este nevoită să intervină masiv pe piaţă. Astfel, băncile comerciale se află într-o situaţie foarte favorabilă, ele au nişte riscuri de afaceri foarte reduse. Băncile îşi pot permite să atragă bani cu 19%” . „Inflaţia este mult mai ridicată la momentul actual, decât şi-a propus Guvernul şi Banca Naţională. Deja pe parcursul a trei luni nu s-a putut face nimic şi nu se ştie ce va fi şi pe viitor. Şi majorarea ratei de bază şi a normelor rezervelor obligatorii din martie, de asemenea influenţează”, estimează Ana Popa, expert la Centrul Analitic Independent „Expert-grup”. [Inflaţia ne costă tot mai scump] Banca Naţională a Moldovei are, se pare, tot mai des, ieşiri de instituţie disperată de presiunea tot mai mare a inflaţiei şi a fluxului în creştere de valută pe piaţa internă. Este o situaţie în care există prea puţin loc de manevră, banca centrală face tot posibilul pentru a ţine în frâu inflaţia. Ţinta principală a BNM, prin lege, este reducerea inflaţiei. Iar presiunile sunt cu adevărat puternice. Unele vin din exterior, dolarul pierde o poziţie după alta în faţa euro. Pun presiuni puternice pe piaţa valutară şi factori interni. În anul 2007, oferta netă de valută străină de la persoanele fizice s-a majorat cu 43.5% până la 1 mlrd 712,3 mln USD, fluxul net de investiţii directe, de portofoliu şi credite contractate de la persoanele afiliate a crescut de 3,2 ori, până la 240,7 mln USD, iar fluxul net de credite externe private, granturi şi asistenţă tehnică s-a mărit de 2,6 ori, până la 287 mln. Aceste tendinţe se menţin şi în anul 2008. În primele două luni oferta netă de valută străină de la persoanele fizice a sporit de 1.9 ori. Pentru a „imobiliza" masa monetară excesivă BNM, pe de o parte, a mărit norma rezervelor obligatorii, pe de alta, intervine tot mai mult cu sterilizări. În luna februarie şi martie soldul mediu zilnic a ajuns la 1 miliard 772,2 milioane de lei şi respectiv 1 miliard 506,1 milioane lei. Inflaţia ne costă tot mai scump. Rata medie nominală la tranzacţii a ajuns la 16,16%, cu peste 2 puncte procentuale mai mult decât acum un an. Banca centrală plăteşte din greu pentru sterilizări. Milioane de lei se plătesc pentru această „imobilizare” a mijloacelor financiare scoase din circulaţie, iar economiştii avertizează că Republica Moldova poate ajunge în situaţia unor ţări care s-au apropiat de Uniunea Europeană, care erau impuse să facă sterilizări, dar nu au putut să facă acest lucru din cauza costurilor înalte. [Piaţa indiferentă la majorarea ratei de bază] În luna septembrie 2007 Banca Naţională a majorat rata de bază cu 2,5 puncte procentuale, iar în martie 2008 cu încă un punct, până la 17%. Piaţa a reacţionat mult prea anemic la această modificare, care în alte economii este un semnal. Rata medie la depozitele în lei a crescut nesemnificativ în această jumătate de an ce a urmat după prima majorare, iar dobânda la depunerile în valută aproape că nu s-au schimbat. Nu s-au scumpit nici creditele, care după o uşoară „zvâcnire” de la sfârşitul anului şi-au revenit. Singura reacţie, mai sensibilă, a fost reducerea cu circa două puncte procentuale a ratei medii la creditele interbancare în lei moldoveneşti. [Prognoze contradictorii] Opiniile se despart atunci când e vorba de prognozele privind ratele dobânzilor la credite şi depozite în perioada următoare. „Până aici, nu mai au unde creşte”, spune economistul Veaceslav Negruţă, care totuşi nu exclude o inflaţie de până la 14-16 la sută în anul 2008 în condiţiile în care va continua să se scumpească gazul, energia electrică etc. Veaceslav Ioniţă crede că nu s-a ajuns la o limită în ceea priveşte rata dobânzii. „Abia a început maratonul”. Nici chiar ministrul Economiei ţi Comerţului nu mai este sigur că Guvernul va reuşi să atingă ţinta de 10% în acest an şi vorbeşte de o rată de 11,8%. Iar o rată înaltă a inflaţiei va determina băncile să menţină şi o dobândă pe potrivă la credite şi respectiv la depozite. Populaţia şi companiile nu vor dori să-şi păstreze economiile în bănci, dacă acestea nu le va oferi dobânzi peste rata inflaţiei.