Efectele negative ale exodului masiv al forţei de muncă din R. Moldova s-ar putea aprofunda în următorii ani

Efectele negative ale emigraţiei masive a forţei de muncă din R. Moldova ar putea în următorii ani să se aprofundeze, atenţionează autorii Raportului Naţional de Dezvoltare Umană 2006. Raportul menţionează în special întinerirea persoanelor care migrează, care neavând încă propriile familii, au legături mai slabe cu ţara şi, deseori, nu exclud posibilitatea de a se stabili definitiv în ţara-gazdă. În domeniul economic, rolul emigraţiei este determinat de faptul că aproape 20% din resursele de muncă lucrează în afara graniţelor, iar veniturile transferate de emigranţi în 2005 au echivalat cu 30% din PIB. Potrivit unor studii, peste 80% din emigranţii moldoveni trimit acasă mijloace financiare, iar circa 70% transferă peste jumătate din câştiguri. Transferurile finanţează parţial deficitul comercial şi favorizează majorarea rapidă a salariilor în unele ramuri ale economiei naţionale, unde deja se observă un deficit al forţei de muncă. Aceste fluxuri valutare au redus şi dependenţa guvernului de împrumuturile condiţionate, oferindu-i o anumită marjă de independenţă în politica macroeconomică. Efectele pozitive pentru economie provin şi din faptul că circa 21% din veniturile recepţionate de la emigranţi sunt economisite în sistemul bancar. Numai 7% din veniturile remise în ţară sunt activ investite, cel mai frecvent în cadrul unor entităţi economice de talie mică sau medie (magazine, baruri, ateliere de reparaţie), iar 8% din venituri au fost folosite pentru rambursarea unor datorii contractate de gospodăriile casnice. Raportul a fost elaborat de Centru analitic independent „Expert-Grup” şi Asociaţia pentru Democraţie Participativă "ADEPT".