Efectele creării Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv vor fi pozitive pentru sectorul TIC , studiu

Efectele creării Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv (ZLSAC) pe termen mediu şi lung vor fi pozitive pentru sectorul Tehnologiilor Informaţiei şi Comunicaţiilor (TIC), dacă vor fi întreprinse o serie de acţiuni menite să diminueze eventualele probleme ce ar putea apărea. Constatarea aparţine autorilor studiului „Perspectivele de reformare a sectorului telecomunicaţiilor în Republica Moldova”, transmite Info-Prim Neo. Unul dintre autori, Ion Coşuleanu a menţionat că, deşi cadrul naţional, legislativ şi de politici în domeniu este ajustat la cel european, acesta urmează a fi îmbunătăţit prin eliminarea unor discrepanţe. În parte, urmează să fie reactualizată Strategia dezvoltării domeniului telecomunicaţiilor, aprobată în 2004. Actualizate se cer şi legile cu privire la comunicaţiile electronice, cu privire la protecţia datelor cu caracter personal, cu privire la semnătura digitală şi documentul electronic. O recomandare a studiului ţine de asigurarea unei concurenţe eficiente pe piaţa TIC. În acest sens este necesară elaborarea şi punerea în aplicare a reglementărilor de impunere şi asigurare a îndeplinirii obligaţiilor furnizorului cu putere semnificativă pe piaţă. Alte recomandări se referă la implementarea portabilităţii numerelor telefonice, punerea în aplicare a unui mecanism de utilizare mai eficientă a frecvenţelor, implementarea numărului unic de urgenţă 112. „Schimbările în sectorul TIC se produc şi se vor produce în continuare cu o viteză foarte mare, încât şi referitor la acest studiu trebuie să precizăm că a fost făcut în luna aprilie şi că, fiind citit peste o lună-două, vom observa că unele lucruri s-au schimbat, au apărut noi modificări în legi, noi reglementări”, a menţionat Ion Coşuleanu. Vorbind despre situaţia SA Moldtelecom, dominantă piaţa serviciilor TIC, viceministrul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, Donna Şcola, a subliniat că privatizarea întreprinderii trebuie să fie abordată în contextul economic, nu politic. La fel trebuie să fie abordate şi subiectele legate de rebalansarea tarifelor, corectitudinea şi eficienţa investiţiilor efectuate de companie. Accesul limitat al operatorilor alternativi la infrastructura Moldtelecom, precum şi conflictul de interese între cele două roluri ale statului: de proprietar (statul deţine pachetul majoritar în SA Moldtelecom) şi de regulator, a fost calificată de autorii studiului drept barieră în dezvoltarea TIC şi afirmarea unei competiţii oneste în acest domeniu. Despre privatizarea Moldtelecom s-a menţionat că nu există o viziune clară a guvernării asupra scopului şi impactului acestei privatizări. De asemenea, pe parcursul dezbaterii au fost amintit şi alte posibilităţi de deetatizare a întreprinderii, nu neapărat privatizarea către un investitor strategic. În procesul de restructurare a sectorului TIC şi racordarea acestuia la standardele europene este foarte importată consolidarea independenţei autorităţii de reglementare – Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRGETI). Deşi mecanismul de formare şi administrare a bugetului ANRCETI asigură o independenţă financiară, experţii atenţionează asupra traficului de influenţă din partea structurilor de stat sau operatorilor TIC. Studiul a fost elaborat de către compania de consultanţă Business Intelligent Services, la iniţiativa şi cu susţinerea Programului Buna Guvernare al Fundaţiei Soros-Moldova. Potrivit unor estimări, crearea ZLSAC va determina creşterea volumului serviciilor de comunicaţii cu 4,9%. Volumul vânzărilor pe piaţa comunicaţiilor electronice în Republica Moldova s-a majorat de la 4,3 mlrd lei în 2006 la 6,1 mlrd lei în 2010. Ponderea sectorului TIC în PIB constituie circa 10%.