Editorii particulari susţin că recentele modificări la legislaţie favorizează ilegal editurile de stat

Parlamentul a adoptat joi, 26 iunie, în lectură finală modificarea şi completarea Legii cu privire la activitatea editorială, prin care este interzisă editarea literaturii anticonstituţionale. Editorii califică interdicţia drept „act de cenzură”, acuzând, de asemenea, că prin noile prevederi editurile de stat din subordinea Ministerului Culturii şi Turismului (MCT) sunt favorizate ilegal, inechitabil şi netransparent, transmite Info-Prim Neo. Potrivit modificărilor operate, este interzisă tipărirea literaturii care conţine „contestarea şi defăimarea statului şi a poporului, îndemnul la război şi agresiune, la ură naţională, rasială sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial, la violenţă publică, precum şi la alte manifestări ce atentează la regimul constituţional”. Legea, în noua redacţie, stabileşte şi modalitatea de susţinere din bugetul de stat a editării de carte şi repartizarea în bibliotecile şcolare. Astfel, listele cărţilor propuse pentru editare din fondurile bugetului de stat vor fi elaborate de către MCT, la propunerile editurilor de stat, coordonate ulterior cu Ministerul Educaţiei şi Tineretului (MET) şi cu Academia de Ştiinţă a Moldovei şi vor fi aprobate de către Comisia parlamentară de profil. Cărţile editate din mijloacele bugetului de stat vor fi transmise MCT şi MET pentru completarea gratuită a fondurilor bibliotecilor publice şi a celor şcolare, schimbul de producţie editorial-poligrafică cu alte ţări. Până la 5% din aceste cărţi vor putea fi utilizate în cadrul diferitelor acţiuni protocolare şi evenimente culturale de importanţă majoră, în ţară şi peste hotare. În lectura a doua, legea a fost completată cu un aliniat nou care prevede că mijloacele pentru susţinerea editării cărţii naţionale pot fi prevăzute anual, în măsura posibilităţilor, şi în bugetele administraţiilor publice locale. Pregătirea pentru tipar a lucrărilor se va efectua prioritar de către editurile de stat din subordinea MCT, iar după editare vor fi transmise bibliotecilor publice şi şcolare din unităţile administrativ-teritoriale. Pe de altă parte, editorii acuză că interzicerea editării unui gen de carte este, în sine, un act de cenzură. Într-o declaraţie comună semnată de către directorii editurilor Arc, Prut Internaţional, Epigraf, Museum, Cartier, IEP Ştiinţa şi Litera se arată că „nici o lege nu poate îngrădi dreptul la libera exprimare a opiniilor”. Editorii atenţionează că, „pornind de la faptul că legea nu poate fi aplicată selectiv, este imposibil să imaginezi un mecanism care ar citi şi expertiza echidistant şi absolut obiectiv, corect toate cărţile tipărite ori în curs de apariţie”. Potrivit semnatarilor declaraţiei, cea mai vulnerabilă şi liber interpretabilă în acest sens este sintagma „contestarea şi defăimarea statului şi poporului”. De asemenea, nu se ştie în ce fel va fi pedepsită editarea literaturii interzise. Stipulările care dau prioritate editurilor de stat sunt, în opinia semnatarilor, „absolut ilegale din motivul că impun o discriminare economică a cetăţenilor R. Moldova pe principii corporative şi impun o concurenţă economică neloială”. Politica statului trebuie să fie echitabilă, egală pentru toate instituţiile antrenate în acest proces. Statul poate edita ori poate sprijini anumite titluri, un anumit gen de carte şi nicidecum o întreprindere sau alta în defavoarea celorlalte, se menţionează în declaraţie. Directorii editurilor întrevăd în acest caz trei soluţii posibile. Pentru titlurile de carte necesare statului pot fi anunţate licitaţii publice de editare, la care să participe toţi producătorii. Pentru promovarea unui anumit gen de carte, statul poate anunţa concursuri de editare, desemnând câştigătorii şi alocând suma parţial acoperită de stat din considerentele raţionale ale comisiilor de experţi. Pentru completarea suplimentară a fondurilor bibliotecilor, editurile pot înainta lista producţiei stocate, cu tirajele indicate, din care comisiile comune ale autorităţilor centrale şi locale vor selecta titlurile şi tirajele solicitate. Rezervarea a circa 5% din producţia editorială pentru activităţi promoţionale e ineficientă şi continuă tradiţia totalitară de a sustrage „donaţii” pentru anumite instituţii ori funcţionari, susţin editorii. Mult mai eficientă ar fi, după părerea lor, crearea unor rezerve financiare pentru procurarea la necesitate a unor cărţi promoţionale de la orice editură care are titlurile potrivite acţiunii promoţionale.