Ecologiştii propun utilizarea frunzişului din capitală pentru fertilizarea terenurilor agricole

Fumul de la arderea frunzelor este una din cele mai mari surse de poluare a mediului, spune preşedintele Organizaţiei Teritoriale Chişinău a Mişcării Ecologiste din Moldova, Vladimir Garaba. Frunzişul este, însă, ars în ogrăzile oamenilor sau în curţile diferitor întreprinderi şi blocuri de locuit. Potrivit lui Garaba, circa o mie de tone de frunze sunt evacuate din capitală în fiecare toamnă. Liderul ecologiştilor chişinăuieni susţine că evacuarea unei asemenea cantităţi de frunziş ar putea fi subiectul unui proiect sau chiar al mai multor proiecte, finanţate din Fondul ecologic local şi cel republican. Până acum, frunzişul era pur şi simplu stocat la mina „Purcel”. Ecologiştii se pronunţă pentru depozitarea ecologică şi stocarea acestuia conform unei tehnologii speciale, cu utilizarea lui ulterioară ca îngrăşăminte pentru terenurile agricole. O şedinţă la această temă a avut loc, joi, 28 septembrie, la Primăria Chişinău. Primăria capitalei susţine elaborarea unui proiect de evacuare şi depozitare a frunzişului, a spus primarul interimar Vasile Ursu, însă autorităţile locale nu vor putea aloca din bugetul local bani pentru implementarea acestuia. Primăria solicită însă sprijin Fondului Ecologic care a alocat în primăvara anului curent circa 1,7 milioane de lei pentru lucrările de salubrizare. Potrivit lui Ursu, municipalitatea are nevoie de o sumă similară şi pentru toamna curentă. În preturile de sector urmează să fie inaugurată câte o linie telefonică, la care cetăţenii pot apela pentru a anunţa despre cazurile de ardere a frunzişului. Ecologiştii propun implicarea mai activă a poliţiştilor pentru sancţionarea persoanelor care ard frunzele în gospodăriile casnice.