Germania ca actor pe scena politică este destul de importantă, însă în calitate de președinte al UE, Germania este mai mult un moderator. Provocarea cheie cu care se confruntă Uniunea Europeană la moment este pandemia COVID-19 sub aspect de prevenire, cooperare, medicină, serviciile de sănătate, cercetările în medicină, chiar și limitările de călătorie în zona Schengen. Declarațiile au fost făcute de Eckart Stratenschulte, profesor la Universitatea Liberă din Berlin, ex-director al Academiei Europene din Berlin, la dezbaterile publice: „Președinția Germaniei în UE: impact pentru Europa, impact pentru Republica Moldova”, organizate de Agenția de presă IPN.
Potrivit profesorului, pandemia a declanșat și o problemă financiară. Nu s-a ajuns la un numitor comun în UE câți bani dintr-un pachet de la 500 la 700 miliarde de euro, trebuie cheltuiți în scopul redresării situației și să fie acordați drept subvenție sau împrumut. „Asta vine în contradicție cu ideea de alocare a subvențiilor statelor membre UE. Este nevoie de negociere în continuare, dar la nivel de Consiliul European, condus deja de Germania”, a spus acesta.
„Problema numărul doi este acel cadru de finanțare multianual. UE a aprobat un plan de buget pentru câțiva ani care se epuizează foarte curând și, practic, va exista o întârziere de circa doi ani pentru elaborarea noului buget. Problemă care era vizibilă și înainte de pandemie. Există și problema Brexit-ului. De șase luni se încearcă stabilirea unei relații cu Marea Britanie și perspectiva nu este una benefică. Nu există deocamdată un acord nou de comerț cu Marea Britanie. Dacă până la sfârșitul anului nu se face un astfel de acord, ei ar putea să se pomenească cu statutul unei țări terțe precum Nigeria”, a opinat profesorul Eckart Stratenschulte.
Potrivit lui, la nivel de UE nu există o strategie comună legată de migrație, la fel și în domeniul climei. Există și probleme din perspectiva statului de drept, supremația legii, precum în România, Malta, Ungaria etc., iar politicile naționale creează dificultăți în a se ajunge la un numitor comun. Este o dezbatere deschisă cu privire la viitorul Europei, se vede tot mai puțin voința de a face lucrurile împreună. Pe parcursul următorilor ani ar urma să se discute despre un nou format al Uniunii Europene, susține profesorul..
Unul din aspectele Uniunii Europene țin de vecinătate, care trebuie consolidată. Însă, consolidarea vecinătății nu este cea mai mare prioritate pentru Germania la președinția Uniunii Europene, afirmă profesorul german. „Prima prioritate este pandemia care trebuie depășită, apoi partea financiară, stabilitatea în Europa, migrația, protecția mediului ambiant, supremația legii. Dacă vorbim de politicile de vecinătate sau lărgirea UE, probabil nu sunt cele mai importante printre aceste priorități. Pentru că prioritar este combaterea pandemiei, iar anumite servicii ale UE ar putea fi amânate, dar asta foarte mult depinde de fiecare țară în parte. „Nu putem avea așteptarea ca peste noapte cineva să salveze o țară. Asta va depinde de ceea ce se întâmplă în fiecare țară în parte, doar în acest cadru putem spune că Germania este un partener de încredere. Cert este că politica de vecinătate, în special vecinătatea estică, nu este în topul agendei Germaniei în UE, a declarat el.
Eckart Stratenschulte spune că interesul Germaniei de a vedea bunăstarea Uniunii Europene e generat de interesele sale naționale. „Uniunea Europeană este unica garanție și pentru ca Germania să aibă cooperare și relații prietenoase cu țările membre. Integrarea europeană este o garanție și pentru acei parteneri cu care ea lucrează și asta este o premisă pentru cooperare eficientă pentru toate țările”, a remarcat profesorul.
Dezbaterile „Președinția Germaniei în UE: impact pentru Europa, impact pentru Republica Moldova”, sunt ediția a 142-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.
