La Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, din 29 noiembrie 2013, Republica Moldova va intra într-o nouă fază de relaţii cu Uniunea Europeană. Ce aduce aceasta şi cum va influenţa ea viaţa cetăţenilor moldoveni de acasă şi de peste hotare? Ce avem de câştigat şi ce trebuie să facem fiecare dintre noi pentru ca acest beneficiu să devină posibil? Cum se vor răsfrânge noile condiţii asupra relaţiei Republicii Moldova cu alte ţări? Agenţia IPN îşi propune să caute împreună cu dumneavoastră răspunsuri la aceste şi alte întrebări care frământă societatea, în cadrul ciclului de materiale cu genericul: „Asocierea cu UE pe înţelesul tuturor”.
---
În procesul de integrare europeană, Republica Moldova va trebui să preia mai multe standarde europene existente pentru a schimba calitatea vieţii populaţiei. Despre standardele europene, am discutat cu Ecaterina Mardarovici, directoarea executivă a Clubului Politic al Femeilor 50/50.
„Standardele europene nu înseamnă că cineva va veni şi va spune să facem aşa sau altfel. Standarde europene înseamnă un mecanism bun de gestionare a fondurilor pentru fiecare domeniu. Noi singuri trebuie să monitorizăm banii alocaţi în fiecare domeniu; nu va monitoriza altcineva, dar fiecare cetăţean.
„Să-mi pese este tot un standard european nescris. Trebuie să avem un comportament comunitar participativ atunci când vom vedea că cineva distruge o bancă pe care administraţia locală a pus-o cu gândul la bătrâni sau la mamele cu copii. Deseori noi trecem pe alături când se vandalizează acea bancă şi nouă nu ne pasă.
„Nimeni nu o să vină să ne scoată gunoiul din parcuri. Este un alt standard european nescris, care spune că e curat acolo unde unde se păstrează curăţenia. Fiecare cetăţean trebuie să ştie că pentru gunoiul aruncat în parcuri va primi o amendă de aşa proporţii încât să-i piară cheful de recidive.
„O schimbare de mentalitate e ceea de ce avem nevoie, dar mentalitatea se schimbă greu fără măsuri întreprinse de guvernare şi autorităţi.
„Copiii până la 3 ani aflaţi în dificultate,potrivit standardelor Uniunii Europene, categoric trebuie să fie plasaţi temporar în familii, deoarece toate deprinderile de viaţă, dragostea şi afecţiunea, copilul le obţine până la această vârsta şi doar în sânul unei familii. Dacă aceşti copii ar fi îngrijiţi în instituţii, costurile ar fi mai mari.
„Cât ţine de pensii, fiecărui om trebuie să nu-i fie totuna de cât plăteşte în fondul de pensii. Toate ţările europene au alternativă: oamenii îşi asigură perioada de pensionare nu doar din bani acordaţi de stat, dar şi din fonduri nestatale, care sunt monitorizate. Oamenii nu aşteaptă doar acea pensie din bugetul de stat, iar acesta este un standard.
„La acest capitol, noi nu am făcut nimic. Legea pensiilor este adoptată în 1998; avem ceva pornit, dar nu avem mecanisme clare de funcţionare. Cât priveşte fondul benevol de acumulare a pensiilor, încă nu s-a pornit nimic. De aceea şi zic că mentalitatea se schimbă treptat, dar şi cu măsuri energice, clare din partea statului.
„Va trebui să dezvoltăm diverse servicii sociale pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii persoanelor cu dizabilităţi şi a celor în etate.
„Un alt standard european este să trecem de la asistenţă socială în bani la servicii. Atunci când statul dă bani unei persoane dependente de altă persoană, există riscul că altcineva gestionează acei bani. Prin acest standard, se pune accent pe servicii de îngrijire la domiciliu, cum ar fi asistenţa persoanelor ţintuite la pat sau procurarea de scutece. Pentru că aceşti oameni de asta au nevoie, iar când le dai bani – ştiind gradul de dependenţă de altcineva – nu rezolvi problema lor.
„Acest sistem este funcţional peste tot în Uniunea Europeană. În Italia, Franţa sau Germania, persoanele care sunt ţintuite la pat primesc asistenţă socială prin scutece, mâncare, servicii şi nu bani direcţi. Noi continuăm să acordăm bani, care spre regret nu întotdeauna ajung la destinaţie şi au un impact redus asupra îmbunătăţirii calităţii vieţii persoanelor.
„În sistemul educaţiei există un standard minim de calitate pe care toate şcolile trebuie să-l ofere. În cazul în care o şcoală nu face faţă acestui standard minim, înseamnă că ea nu corespunde niciunui standard existent.
„Să luăm turismul şi sistemul hotelier din Moldova. Toată lumea spune că în Moldova avem cele mai înalte preţuri din Europa. Dar ştiţi de ce avem astfel de preţuri? Moldova are un TVA pentru serviciile hoteliere de 20%, în timp ce în Uniunea Europeană cea mai mare taxă la serviciile hoteliere este de 9%. Acest lucru se întâmplă din cauza că statul, fiind atât de sărac, încearcă să scoată bani din orice. Iar acest lucru este o frână pentru dezvoltarea acestui domeniu.
„Psihologic, ne vom conforma mai greu acestor standarde, din cauza obişnuinţei de a face anumite lucruri într-un anumit mod.
„Noi moldovenii ne-am învăţat să încotoşmănăm copilul să nu răcească, dar din acest motiv copilul răceşte de două ori pe săptămână. Există instrucţiuni în acest sens şi moldovenilor le este foarte greu să accepte, de exemplu, că nou-născuţii nu trebuie poarte căciuliţă imediat după naştere, să fie cu capul gol. Pentru că aşa este mai bine pentru copii.
„Moldovenii trebuie convinşi că nu trebuie să cumpere mobilă şi covoare în casă, dar mai degrabă un calculator pentru copil conectat la internet, pentru binele copilului şi al familiei.
„Va fi greu la început, pentru că aşa este firea omului”.
Alina Marin, IPN
