În condițiile în care timp de 27 de ani în Republica Moldova nu au existat politici de stat în domeniul mass-media, spațiul informațional a fost invadat de produse străine mediatice de tot genul, dar mai grav că de produse otrăvite. Acum, când a fost elaborată și adoptată Concepția națională de dezvoltare a mass-media, care reprezintă o viziune generală cu care statul este de acord, urmează o strategie și un plan de acțiuni. Prin această Concepție, statul și-a asumat angajamentul să ajusteze legislația la standardele europene și să preia aceste standarde, pentru că dacă tinzi spre UE, nu poți neglija regulile după care trăiește cetățeanul Uniunii Europene. De această părere este directorul executiv al Asociației Presei Electronice, expertul media Ion Bunduchi, citat de IPN.
În cadrul emisiunii Media Azi, Ion Bunduchi a declarat că de 27 de ani se discută despre necesitatea unei viziuni a statului asupra dezvoltării sistemului mediatic, însă este foarte regretabil faptul că o concepție națională nu a existat până acum. În prezent, nu există date statistice relevante cu referire la segmentul mediatic sau, chiar dacă s-au făcut anumite studii sau cercetări în acest sens, acestea au fost realizate de către ONG-uri. Acest fapt, potrivit expertului, a îngreunat într-o oarecare măsură trasarea obiectivelor și a unor sarcini, pentru că acestea trebuie să se bazeze pe rezultatul unei analize a situației actuale.
Directorul APEL a menționat că azi nu se cunoaște câte ziare sunt în Republica Moldova și câte dintre ele mai activează. În cazul televiziunilor, se cunoaște audiența celor care sunt măsurate și care plătesc taxe pentru acest lucru. Însă este vorba despre aproximativ 16 posturi TV din totalul de circa 60. În opinia sa, acest lucru denotă nivelul scăzut de cunoaștere a audienței. Din aceste considerente, unul dintre obiectivele stipulate în Concepție este generarea datelor statistice.
Ion Bunduchi consideră că mass-media în Republica Moldova s-a dezvoltat fără a avea din start o viziune generală cum ar trebui să arate acest domeniu, atât de important. Actualmente, în legislație nu există definiția mass-media online, iar Concepția adoptată se referă nu doar la audiovizual, ci și la acest domeniu. Documentul mai prevede și necesitatea creării unui organism de co-reglementare, responsabil de coordonarea activității mass-media scrise și online. Dacă în cazul audiovizualului, spune expertul, există Consiliul Coordonator al Audiovizualului, pentru cealaltă parte a presei, un asemenea organ lipsește cu desăvârșire. „Bine, probabil, presa scrisă poate își diminuează din importanță, dar cea online? Cum acest domeniu să nu fie coordonat dintr-un centru anume? Avem nevoie ori nu?”, se întreabă directorul APEL.
Un aspect la care s-a referit Ion Bunduchi este cadrul legislativ în domeniul mass-media. „Chiar dacă stăm relativ bine la cadrul juridic, mai avem nevoie de legi noi care să fie adoptate și legi existente care să fie completate și ajustate la normele europene și la cele mai bune practici internaționale. Bunăoară, avem Legea Presei care e moartă. Întrebarea este: avem nevoie de o lege nouă sau de niște prevederi care să fie distribuite în alte legi? Gazetarii nu au nevoie de o lege dacă este reglementată fiscalitatea și defăimarea? Dacă aceste două „fenomene” sunt reglementate în alte legi, nu este nevoie de Legea Presei? Dar ce facem cu cea în vigoare, pentru că ea este de-o seamă cu Constituția? Trebuie să se decidă odată. Ne trebuie o lege despre mass-media online sau ba? Sau avem nevoie de niște reglementări? Concepția națională de dezvoltare a mass-media spune pe ce segmente există probleme și cum trebuie de intervenit. Și în partea finală – unde trebuie să ajungem”, a declarat expertul.
Directorul Asociației spune că, pe lângă cadrul legal, este vorba și despre alți factori, cum ar fi cel economic și cel cu privire la profesionalizare. Potrivit expertului, actualmente, nicio facultate nu pregătește manageri mediatici. Și în condițiile în care doar radio și televiziuni sunt în jur de 150, care ar avea nevoie de manageri pregătiți în frunte, este nevoie de o profesionalizare. Ion Bunduchi a mai spus că majoritatea mass-mediei urmărește efect ideologic și nu efect economic, iar un manager bun trebuie să vină și să spună că redacția respectivă trebuie să lucreze astfel încât să aibă o audiență bună, publicitate etc.
În opinia sa, nu este foarte bine că mai puțini organe de presă urmăresc scopuri economice. Și dacă statul are nevoie de o informare de calitate a societății, trebuie să identifice pârghii pentru a susține mass-media și în acest sens există numeroase experiențe europene care pot fi preluate, inclusiv prin scutiri fiscale.
