E nevoie de o dezbatere publică la tema precizării orientării pro-europene în Constituţie, Valeriu Streleţ

[Sondaj Info-Prim Neo din ciclul „Moldova-20! Încotro?”, cu Valeriu Streleţ, vicepreşedintele PLDM] [ – Împărtăşiţi sau nu opinia că orientarea pro-europeană a Republicii Moldova trebuie prevăzută de Constituţie pentru a garanta continuarea procesului de modernizare a ţării? Există sau nu pericolul întreruperii acestui proces în cazul în care această modificare în constituţie nu se va face?] – Orientarea pro-europeană, înţelegând prin aceasta obiectivul de integrare în UE a Republicii Moldova, constituie un obiectiv strategic de politică externă, recunoscut unanim de toate forţele politice din ţară, consemnat în numeroase documente oficiale de politici şi planuri de acţiuni. Atingerea acestui obiectiv nu va afecta suveranitatea ţării, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor şi alte aspecte consfinţite prin norme constituţionale. Includerea acestui deziderat în Constituţia ţării ar putea fi oportună în dinamizarea procesului de integrare europeană şi atingerea obiectivului propus. Din alt punct de vedere, la atingerea acestui obiectiv ne-am vedea nevoiţi să revizuim legea supremă în vederea adaptării normelor ei la noile realităţi politice. Cred că ar trebui iniţiată o dezbatere publică amplă în subiectul vizat. [ – Modificarea Constituţiei ar putea fi făcută în Parlament sau prin referendum?Credeţi că ar susţine această modificare a Constituţiei întreaga clasă politică moldovenească, inclusiv opoziţia parlamentară actuală, şi eventual, societatea?] – Cred că întreaga clasă politică, inclusiv opoziţia parlamentară, ar trebui să susţină fără rezerve propunerea de includere în Constituţie a obiectivului de integrare europeană, deoarece în documentele programatice ale tuturor partidelor parlamentare se conţine acest deziderat. Ar putea provoca dezbateri doar subiectul dacă ţine sau nu de materia constituţională obiectivul de integrare europeană, deoarece acesta se regăseşte în numeroase strategii şi documente de politici. La fel cum ar putea fi invocată şi practica precedentelor experienţe ale statelor membre UE: se conţin sau nu în legile constituţionale ale acestora deziderate care vizează aderarea şi apartenenţa la UE. Cât ţine de modalitatea de modificare a Constituţiei, cred că ar fi mai oportun să se organizeze un referendum naţional, în cadrul căruia s-ar propune spre aprobare o nouă redacţie a Constituţiei, care să conţină şi obiectivul de integrare europeană. Astfel s-ar manifesta plenar şi fără echivocuri voinţa întregii societăţi. [ – Cum ar influenţa această modificare procesul de reglementare a conflictului transnistrean?] – Am profunda convingere că menţinerea artificială a regimului separatist de la Tiraspol este alimentată de factori care nu au nimic în comun cu integrarea / neintegrarea Republicii Moldova în UE. Nu aş manifesta prea mare optimism privind soluţionarea problemei transnistrene în rezultatul includerii în Constituţie a obiectivului de integrare europeană. La fel cum nu apreciez drept factor de stagnare a soluţionării litigiului separatist o eventuală modificare a legii supreme cu includerea dezideratului de orientare pro-europeană. În contextul intereselor geopolitice din această regiune, ar exista toate premisele ca anumite forţe să-şi multiplice efortul de susţinere a regimului separatist în cazul când în Constituţia Republicii Moldova ar fi consfinţit obiectivul de integrare europeană. [Svetlana Cojocaru, Info-Prim Neo] {[Notă Info-Prim Neo:] Mai multe detalii la tema privind garantarea ireversibilităţii procesului de modernizare a ţării pot fi găsite în episodul I al analizei „Moldova, fără duşmani interni”, publicat la 1 august 2011, şi episodul II, publicat la 9 august 2011.}