Măsurile promovate până acum nu sunt suficiente pentru a vorbi despre reforma administrației publice locale ca despre o schimbare de sistem, dar și despre asigurarea condițiilor pentru dezvoltarea locală durabilă. Lipsește o înțelegere și o recunoaștere a faptului că dezvoltarea locală nu este blocată din cauza fragmentării teritoriale și a numărului populației, dar din cauza unui sistem administrativ excesiv, decentralizat și depășit în totalitate. Republica Moldova are nevoie de o reformă a administrației publice locale în centrul căreia să fie omul. Omul asigurat cu serviciile publice vitale. Este nevoie de o reformă în care oamenii nu sunt cifre, iar satele nu sunt sume. Opiniile au fost formulate în cadrul unei dezbateri publice organizate de către Institutul pentru Politici și Reforme Europene, transmite IPN.
Cercetările efectuate accentuează o fragmentare foarte mare a autorităților publice locale. Astăzi sunt 898 de primării, 32 de raioane și o unitate teritorial administrativă. Un alt aspect scos în evidență se referă la resursele umane și cele financiare, care sunt limitate. În aceste condiții, administrațiile locale sunt mereu într-un proces constrâns de a realiza multe cu bani puțini. Și aceasta se reflectă asupra calității serviciilor, a remarcat Adrian Ermurachi, coordonator de programe la IPRE.
Președinta Congresului Autorităților Locale din Republica Moldova, Tatiana Badan, a declarat că, în ultimii zece ani, domeniul administrației publice locale a cunoscut unele progrese. Însă acesta nu sunt suficiente pentru a vorbi despre o schimbare de sistem. Dacă se analizează toate încercările de reformare din ultimii cinci-zece ani, se constată aceleași greșeli care au dus la eșecul reformei și la blocajele existente. De exemplu, s-au impus soluții unilaterale de sus în jos. Nu a existat o viziune complexă asupra reformei. A lipsit o voință politică reală. S-au desconsiderat interesele reale ale oamenilor.
Tatiana Badan, care este și primarul satului Selemet, consideră că fragmentarea teritorială nu este cauza principală a problemelor administrației publice locale. Ci imaginea distorsionată a relațiilor din teritoriu. Clasele guvernamentale nu au avut dorința și capacitatea de a implementa majoritatea angajamentelor asumate prin diverse documente de politici, atât la nivel național, cât și local. Dacă s-ar implementa măcar jumătate din Strategia descentralizării sau din foile de parcurs semnate de către Guvern și Consiliul Europei în 2016 și în 2021, situația în administrației publice locale ar fi fost cu totul alta. Și soluțiile ar fi fost mai realiste.
În opinia sa, lipsește o descentralizare financiară reală. Sunt centralizate și politizate fondurile investiționale naționale. Persistă un control administrativ, presiuni politice excesive, precum și acțiuni și abordări disproporționate din partea organelor de control și judiciare, care descurajează orice efort și inițiativă. Președinta CALM a mai spus că trebuie să existe un consens social și politic cât mai larg în ceea ce ține de reforma APL, precum și este necesar un cadru instituțional și legal eficient.
Larisa Voloh, președinta Comisiei parlamentare administrație publică, a declarat că reforma APL este una multidimensională, care poate fi realizată doar în cadrul unui consens. „De cele mai multe ori, oamenii percep această reformă a administrației publice locale ca pe o reformă pur teritorial-administrativ. Dar trebuie explicat foarte clar că reforma administrativ-teritorială este doar o parte și ar putea fi o urmare a unei descentralizări veridice și eficiente – proces amplu prin care trebuie să treacă comunitățile din Moldova”, a mai spus deputata.
Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „EU debates café: Avansarea cunoașterii și expertizei privind instituțiile și politicile UE în Republica Moldova”, implementat de IPRE în cooperare cu Fundația Hanns Seidel în Republica Moldova și cu sprijinul financiar al Ministerului Federal pentru Cooperare Economică și Dezvoltare.
