După lungi dezbateri, Parlamentul a aprobat în primă lectură proiectul Codului învăţământului

După dezbateri de circa patru ore, Parlamentul a aprobat vineri, 28 noiembrie, în primă lectură proiectul Codului învăţământului, care urmează să înlocuiască Legea învăţământului din 1995. Proiectul a fost votat doar de către fracţiunea Partidului Comuniştilor, ceilalţi deputaţi formulând obiecţii şi amendamente, transmite Info-Prim Neo. Ministrul educaţiei şi tineretului, Larisa Şavga, a declarat că noul cod este binevenit pentru că legea în vigoare este depăşită şi pentru că e necesară racordarea sistemului naţional de educaţie la standardele europene. „Pentru prima dată de la proclamarea independenţei ţării, este clar definită doctrina educaţională a R. Moldova, care defineşte învăţământul drept prioritate naţională”, a spus ministrul. Printre noutăţile din proiect se numără instituirea Registrului Naţional al Învăţământului, care va constituit baza informaţională privind reţeaua de instituţii, efectivele de elevi, studenţi şi cadre didactice, actele de studiu. Potrivit ministrului, aceasta va duce la transparenţa sistemului şi va diminua corupţia din învăţământ. De asemenea, este prevăzută crearea unor noi instituţii – Centrul naţional pentru reformare şi recunoaştere, care va recunoşate şi va echivala studiile din străinătate, şi Agenţia de asigurare a calităţii, care va acredita instituţiile de învăţământ secundar. Chiar dacă au apreciat proiectul drept „o bază legislativă optimă pentru sistemul educaţional”, deputaţii comunişti au făcut câteva propuneri. Eva Gudumac a declarat că finanţarea sistemului educaţional trebuie să fie de cel puţin 7% din PIB şi nu de până la 7% cum se prevede în proiect. Absolvenţii şcolilor profesionale trebuie să aibă acces la studii superioare,acreditarea insitituţiilor – să se efectueze începând cu învăţământul liceal, iar aprecierea reuşitei şcolare în clasele primare să fie în baza calificativelor, fiind exclus calificativul „nesatisfăcător” la clasa întâi, a mai spus parlamentara. Fracţiunea Alianţa Moldova Noastră (AMN) a propus ca proporţia finanţării sistemului de învăţământ să fie nu mai mică de 10% din PIB, salariul mediu din domeniu – nu mai mic decât salariul mediu pe economie, iar statutul cadrului didactic să fie egalat cu cel de funcţionar public. „În ultimii ani, proporţia finanţării învăţământului în PIB este de 8% şi cu toate acestea ramura este la pământ, leafa medie este 60% din cea medie pe ţară, guvernarea a venit cu propunerea cinică de a finanţa educaţia cu 7% din PIB. Situaţia devine şi mai stupidă din moment ce preşedintele ţării promite că salariul din învăţământ va fi majorat până la cel mediu, iar în Cod aceasta nu se prevede deloc şi nici în buget”, a declarat deputatul AMN Anatol Onceanu. Fracţiunea Partidului Democrat a anunţat că va veni cu peste 50 de amendamente la proiectul codului, iar în cazul în care acestea nu vor fi acceptate, nu va vota documentului. „Proiectul codului în această formă este o discriminare”, a spus deputatul PD Dumitru Ivanov. Proiectul prevede că profesorul nu are dreptul să nu facă propagandă şovină, naţionalistă, politică, religioasă, militară. „Care sunt organele şi cu ce unitate de măsură se va stabili că ceea ce vorbeşte profesorul e şovin sau naţionalist? Dacă va spune că vorbeşte limba română va fi şovinism?”, s-a întrebat Ivanov. Partidului Popular Creştin-Democrat (PPCD) a propus ca finanţarea să fie de cel puţin 10-14% din PIB, să fie schimbat sistemul de notare şi cadrele didactice din mediu urban să beneficieze de aceleaşi garanţii sociale ca şi cadrele din mediul rural. „Proiectul prevede un sistem de notare de la 10 la 1 ,ceea ce considerăm că este o normă neconformă, deoarece categorisirea notei 5 drept notă de trecere, reduce sistemul de notare de la 5 la 10. Totodată, acest sistem este discriminiatoriu şi educă neîncrederea elevilor în forţele proprii, constituie o bază pentru corupţie şi protecţionism”, a spus deputatul PPCD Eugenia Stârcea. Ivan Banari, deputat al grupului parlamentar social-democrat (PSD)a propus ca finanţarea educaţiei să constituie în următorii 2 ani 10-11% din PIB, până când sistemul se va redresa pentru ca, ulterior, să fie redusă treptat. Deputatul neafiliat Vlad Filat, preşedintele Partidului Liberal Democrat (PLDM) a menţionat că din proiect nu se înţelege clar dacă învăţământul superior în instituţiile de stat va fi gratuit, aşa cum declarase anterior preşedintele ţării. „Sunt declaraţii care nu sunt acoperite ulterior nici sub aspect juridic şi nici practic. Dacă totuşi va fi aşa, mă întreb cu ce preţ se va întâmpla acest lucru. Cu preţul limitării accesului tinerilor la studii superioare? Argumentul precum că avem mulţi specialişti în anumite domenii nu este relevant. Cetăţenii R. Moldova au dreptul să înveţe”, a spus Filat. Proiectul Codului învăţământului a fost elaborat la iniţiativa preşedintelui Vladimir Voronin de către Ministerul Educaţiei după consultări cu mediile academice şi cadrele didactice. Proiectul urmează a fi aprobat în lectură finală până la finele anului.