16 hotărâri din 54 pronunțate de CEDO împotriva Moldovei în anul 2019 s-au referit la încălcarea drepturilor omului în stânga Nistrului. În aceste 16 hotărâri, Curtea s-a expus în privința a 34 de cauze. În mare parte, violările constatate vizează dreptul la libertate și siguranță, dar și detenția în condiții inumane și degradante.
Într-o conferință de presă la IPN, Alexandru Postica, director le programe în cadrul Asociației „Promo-LEX”, s-a referit la două cauze: „Filin împotriva Moldovei și Rusiei” și „Negruță contra Moldovei și Federației Ruse”.
În primul caz, statul Republica Moldova a fost condamnat pentru neonorarea obligației de a preveni reținerea reclamantului de către reprezentanții miliției transnistrene. Alexandru Postica susține că reclamantul a fost luat dintr-un apartament din sectorul Ciocana, transportat în orașul Dubăsari, după care a fost condamnat la nouă ani privațiune de libertate. Recent acesta a fost eliberat din penitenciar. Soția bărbatului a alertat poliția imediat după reținere, însă nu au urmat acțiuni din partea poliției Republicii Moldova, nici a organelor procuraturii care urma să investigheze cauza.
În cea de-a doua cauză, „Negruță contra Moldovei și Federației Ruse”, Moldova a fost condamnată pentru favorizarea și contribuția la reținerea și transmiterea reclamantului către miliția transnistreană. Directorul de programe „Promo-LEX” a menționat că organele constituționale au participat nemijlocit la reținerea reclamantului și la transmiterea lui miliției transnistrene. Cazul a avut loc în 2010.
În cazul „Iovcev și alții”, Moldova a fost exonerată de răspundere și a fost constatată doar vinovăția Federației Ruse. În această cauză, CEDO a constatat violarea mai multor drepturi ale profesorilor din liceele cu predare în limba română din stânga Nistrului, precum și a elevilor. S-a constat și încălcarea drepturilor profesorilor de a preda în limba română. Curtea a sancționat Federația Rusă pentru reținerea pentru o perioadă scurtă a directorului de liceu Ion Iovcev și colegilor săi, precum și pentru sechestrarea bunurilor personale ale acestora.
Alexandru Postica constată că, ulterior cazului „Ilașcu” și „Catan”, Republica Moldova s-a limitat la demersuri în plan politic, dar a eșuat în anumite cazuri concrete. „Pe viitor probabil autoritățile ar trebui să acorde atenție problemelor individuale ale victimelor încălcării drepturilor omului din stânga Nistrului, decât să se limiteze doar la declarații politice pe care le-au făcut pe parcursul anilor”, a declarat Alexandru Postica.
Republica Moldova s-a aflat, în anul 2019, pe locul cinci în topul țărilor împotriva cărora Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunțat cele mai multe hotărâri. În urma acestora, statul a fost obligat să achite peste jumătate de milion de euro reclamanților.
