Dosarele persoanelor supuse represiunilor păstrate sub lacăt, Update

Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) şi Ministerul Afacerilor Interne (MAI) îngrădesc accesul la dosarele persoanelor supuse represiunilor în 1941 şi 1949. Deşi Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, aprobată în 1992, obligă aceste instituţii să publice periodic listele persoanelor supuse represiunilor, în 18 ani acest lucru nu s-a întâmplat, a spus vineri, 30 aprilie, la un club de presă istoricul Mihai Taşcă, secretarul Comisiei pentru studierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova, transmite Info-Prim Neo. Cercetătorul spune că, deşi există arhivă naţională şi arhivă municipală, marile probleme ajung la depozitele speciale de stat şi anume la două din ele: cel al MAI şi SIS. În depozitul special al SIS-ului se păstrează peste 80 de mii de dosare, structurate în 5 fonduri, iar la MAI – peste 170 de mii de dosare, structurate în peste 40 de fonduri. „Aceste instituţii nu colaborează cu solicitanţii. De fiecare dată, spun că nu au nimic, nu ştiu nimic şi nu există nimic, chiar dacă legea cere publicare periodică. Acum oricare din noi poate merge în instanţă şi să-i dea în judecată pentru că nu respectă legea. Aceste două instituţii ascund numele criminalilor şi mă mir că toate guvernele din 1990 încoace nu au avut curaj să dea publicităţii lista”, a menţionat Mihai Taşcă. Potrivit istoricului, la SIS ar există câteva mii de dosare ale persoanelor supuse represiunilor care încă nu au fost reabilitate. În fiecare an sunt reabilitate doar 50-60 de persoane. Mihai Taşcă spune că şi Cancelaria de stat păstrează dosare din perioada anilor 1941-1991, cu parafa de secretizare, inclusiv hotărâri ale Sovietului de miniştri al URSS Moldovenesc. Iar la Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, există un depozit care nu este luat la evidenţă şi în care sunt păstrate dosare din 1944. Cu referire la arhiva Partidului Comunist al RSSM, istoricul a spus că, timp de o lună, au fost desecretizate 850 de dosare. Alte 64 rămân cu parafa secret. „Când am întrebat la guvern în câte zile vor fi desecretizate dosarele rămase, mi-au răspuns că în zece zile, dar au trecut 2 luni şi încă nu s-a făcut nimic”, a menţionat Mihai Taşcă. Istoricul mai spune că dosarele la care a avut acces sunt într-o stare catastrofală. „Aşa cum au fost cusute în 1941 sau 1949, nimeni nu le-a mai restaurat şi nimeni nu le-a revăzut. Unele din ele sunt cusute chiar din text”, a menţionat secretarul Comisiei pentru studierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova. Mihai Taşcă a spus că va propune în raportul final al comisiei să fie elaborat un program de stat de transmitere a acestor dosare unui institut specializat de studiere. De asemenea, se va propune instituirea unui muzeu a crimelor comunismului. Preşedintele Asociaţiei deportaţilor din Republica Moldova, Valentina Sturza, a spus în acest context că deportaţii nici astăzi nu au acces la propriile dosare deţinute în arhivele de la MAI şi SIS. Dosarele familiei sale a putut să le vadă abia acum 3 ani, după multe insistenţe. „M-am cutremurat să aflu că tatăl meu fusese iniţial condamnat la moarte prin împuşcare şi doar ulterior i s-a schimbat sentinţa în 14 ani de închisoare şi zece ani de exil”, a menţionat Valentina Sturza. Avocatul Alexandru Postică a menţionat că persoanele supuse represiunilor nu-şi cunosc drepturile şi că acestea nu au anumite înlesniri speciale, aşa cum s-ar cere. Avocatul pledează pentru egalarea în drepturi a deportaţilor cu veteranii celui de-al doilea război mondial şi pentru modificarea legislaţiei privind restituirea averilor naţionalizate. Sarcina despăgubirii victimelor este pusă în prezent pe seama autorităţilor publice locale, care nu au mijloacele bugetare necesare, a explicat Alexandru Postică. [Update] Solicitat de Info-Prim Neo, directorul adjunct al SIS, Valentin Dediu, a negat acuzaţiile de tăinuire a dosarelor victimelor represiunilor politice. “Comisia (pentru studierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova – n.r.) lucrează mai mult de două luni în arhiva SIS şi preşedintele comisiei o poate confirma. S-a găsit modalitatea pentru a studia dosarele păstrate în depozitul special al Serviciului. Dacă ne referim la fondurile care sunt la noi în depozitele speciale, există 23 de mii 485 de unităţi de păstrare în unul dintre fonduri şi 48 de mii de dosare în cel de-al doilea. Accesul (membrilor comisiei) este liber. Posibil, Mihai Taşcă, s-a referit la unele materiale cu parafa secret, pentru care există o procedură care trebuie respectată”, a declarat Valentin Dediu. Cu referire la miile de victime ale represiunilor care încă nu au fost reabilitate, vicedirectorul SIS a spus că aceasta nu ţine de competenta instituţiei pe care o reprezintă.