Acum câteva zile, tema dosarelor politice a trecut din faza abordărilor politice și teoretice în faza acțiunilor practice complexe și chiar a rezultatelor practice. De fapt, este pentru prima dată când autoritățile Republicii Moldova au ajuns să recunoască dosarele politice în calitate de fenomen în mod oficial, să le investigheze, să ia atitudine și chiar să întreprindă măsuri reparatorii. Fenomenul dosarelor politice și elementele lui aparte au fost discutate de către invitații dezbaterilor publice: „Dosarele penale „politice”: personaje, metode, scopuri, consecințe”, organizate de Agenția de presă IPN.
Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a declarat că dosarul politic este o denumire generică pentru dosarele cu suspiciuni de urmărire ilegală, abuzivă, selectivă și pe motive politice. „Cel puțin, astfel a calificat cele 38 de dosare, procurorul general într-o conferință de presă, susținută pe 19 februarie. În ceea ce ține de criterii după care ele pot fi catalogate ca atare, ele au fost clar nominalizate, fiind vorba despre urmărire ilegală, abuzivă, selectivă și pe motive politice. Este vorba despre lucruri foarte triste pentru întreaga societate”, a spus el.
„Urma ca, un grup din șase procurori să evalueze și să stabilească dacă acele 38 de dosare sunt politice. Ulterior, aceste cazuri urmau să fie dezbătute și analizate, în comun cu procurorii de caz, iar în funcție de rezultate, să fie luate măsuri. După analiză, dosarele aflate la etapa urmăririi penale urmau a fi clasate. În cazul celor aflate pe rol în instanță, procurorii urmau să renunțe la acuzații sau să vină cu ordonanțe de reîncadrare a faptelor. Dosarele aflate în faza de executare urmau a fi verificate în eventualitatea declanșării cazurilor extraordinare de atac”, a precizat expertul.
Igor Boțan a menționat că fenomenul dosarelor politice are loc în state cu regimuri totalitare și autoritare și Republicii Moldova îi poate fi caracteristic regimul autoritar. Potrivit lui, pentru societate este foarte important să răspundă la întrebarea: „Cum a fost posibil ca un om de afaceri, care era doar lider de partid cu o reprezentare de 1/5 în Parlament, fără vreo funcție publică, să devină coordonator al puterii de stat în Republica Moldova?”. Și aceasta, spune expertul nu era doar o autointitulare, ci era o recunoaștere chiar și din partea academicienilor.„ Și în aceste condiții, există temei să ne întrebăm „ce fel de societate suntem?”.
Avocatul Ștefan Gligor consideră că dosarele politice reprezintă un instrument care vizează întreaga perioadă de după Independență a Republicii Moldova. Potrivit lui, este vorba despre un instrument de presiune, șantaj, extorcare, numit dosare penale la comanda politicului sau a crimei organizate. „Și acele atacuri raider, preluări din domeniul de asigurări, bancar, nebancar au fost realizate de crima organizată, în colaborare cu politicul, care era complice. Aceste fapte stau la originea dosarelor instrumentate la comandă și prin intermediul cărora se dorea intimidarea oamenilor de afaceri, pentru a ceda activitatea. Aceasta este sfârșitul anilor ’90 - anii 2000. Acest institut s-a dezvoltat foarte mult odată cu centralizarea puterii de către Vladimir Voronin, atunci când au început să se ridice reprezentanții crimei organizate internaționale. Procuratura era percepută de acești patroni ai sindicatelor de crimă organizată ca fiind una dintre cele mai eficiente instituții în atingerea rapidă a scopurilor sale”, a menționat expertul. Potrivit lui, nu este vorba doar despre procuratură, ci și despre Consiliul Superior al Magistraturii, autoritățile de supraveghere etc.
Potrivit avocatului, un dosar la comandă înseamnă că au fost date indicații ca o persoană să fie verificată – activitatea, modul de viață, relațiile cu rudele – pentru identificarea unei posibilități de a deschide un dosar penal și pentru a aresta această persoană și de a obține de la ea un anumit comportament. „Desigur, cu beneficii și deja depinde de natura și scopul acestui atac. Organele de urmărire penală, de anchetă deschideau aceste dosare. Și aici nu poate fi neglijat rolul Centrului Național Anticorupție, care în tandem cu Procuratura Anticorupție, a fost un element forte în instrumentarea acestor dosare. Odată cu ridicarea la putere a lui Vlad Plahotniuc, controlul tuturor ramurilor puterii, subordonarea instituțională neoficială a căpătat un caracter istemic, iar Guvernul, procurorul general, CSM erau doar de fațadă, fiind executorii unui grup criminal organizat”, afirmă el.
Ștefan Gligor a declarat că grupul criminal s-a confruntat într-un moment cu o rezistență din partea societății. Au existat oameni care au protestat din propriile convingeri politice, iar în privința lor au fost găsite instrumente de presiune, cel mai eficient fiind dosarul penal. Potrivit lui, acest instrument a fost folosit atunci când oamenii s-au expus public politic, sau atunci când s-a dorit preluarea afacerii, sau atunci când a fost nevoie ca o persoană să facă anumite declarații împotriva altei persoane.
Valentin Eșanu, om de afaceri condamnat în dosar penal „politic” și reabilitat, președinte al Asociației Patronale a Metalelor, a menționat că în luna august 2017, împreună cu șapte angajați ai întreprinderii sale au fost reținuți. Era vorba despre dosare pentru pretinsă spălare de bani și evaziune fiscală. Au fost ținuți timp de doi ani în Penitenciarul nr. 13 și 16. A fost eliberat la un an de zile de la expirarea termenului legal de deținere, iar imediat la poarta penitenciarului a fost reținut într-un alt dosar pentru o pretinsă construcție ilegală a unui gard. Peste o lună a fost din nou eliberat, însă peste două zile a fost încătușat iarăși.
Omul de afaceri spune că motivele reale ale acestor acțiuni în privința sa au fost protestele, organizate în perioada anilor 2013-2017 pentru liberalizarea pieței de metale feroase și neferoase, care au durat șapte luni. „În urma dezvăluirilor făcute de mine despre schemele cum se spălau banii de la „Metalferos” și cine stătea în spatele acelor scheme. Eu consider că acesta este unul dintre principalii factori pentru ce am fost reținut”, a notat Valentin Eșanu.
Potrivit lui, în luna iunie 2019, împreună cu alte 11 persoane, au fost recunoscuți în calitate de deținuți politici de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Și reprezentanții Delegației Uniunii Europene au urmărit îndeaproape procesul lui, asistând și la ședințele de judecată. Valentin Eșanu menționează că unica sa speranță, atunci când era reținut, erau reprezentanții europeni, întrucât „mai coruptă și mai ilegală ca justiția moldovenească nu a mai văzut”. În opinia sa, puțin probabil că lucrurile în justiție să se schimbe, deoarece și astăzi persistă ceea ce a fost „pe timpul regimului Plahotniuc”.
Dezbaterile „Dosarele penale „politice”: personaje, metode, scopuri, consecințe” sunt ediția a 140-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.