Alegătorii din Republica Moldova sunt uşor influenţabili şi lipsiţi de verticalitate atunci când merg la vot. Aceştia nu se documentează, au memorie electorală scurtă şi uită că au fost dezamăgiţi de partidele de la guvernare. De această părere este membrul Forumului European al Tinerilor, Doru Curoşu.
Solicitat de IPN, Doru Curoşu spune că alegătorii din Moldova se conduc în primul rând de factorul geopolitic. Un alt factor este limba vorbită. La fel, moldovenii trăiesc cu trecutul propriu şi nu cu viitorul unui stat independent, puternic.
Un pericol este că se votează „răul cel mai mic”. Potrivit tânărului, în Moldova nu există cultură politică. „Avem partide care măcar nu-şi cunosc şi nu-şi promovează ideologia. Nu avem integritate politică, nici lideri politici care ar putea mobiliza societatea. Politica în Moldova este unul din cele mai murdare medii de activitate, doar din cauza celor care folosesc puterea ca mijloc de îmbogăţire, nicidecum ca un mijloc de a dezvolta statul”, spune Doru Curoşu.
De asemenea, tânărul crede că punga cu cereale şi ulei face minuni şi dă exemplul ultimelor alegeri locale, când protestele erau organizate prin mituirea participanţilor, care pentru o gustare făceau drumuri lungi să susţină un necunoscut.
În Moldova, spune Doru Curoşu, din toate timpurile cei mai activi votanţi au fost adulţii, în special cei de vârsta a treia. Această situaţie se menţine vizibil, indiferent de toate eforturile depuse de societatea civilă pentru a schimba lucrurile. Cea mai mare rată de participare a tinerilor a fost în 2009, dar acea generaţie este acum atât de dezamăgită de partidele existente că nu mai are încredere în procesul electoral.
Cât priveşte cetăţenii rămaşi în ţară şi cei din diasporă, este greu să fie puşi în aceeaşi oală. Fiind acasă, sunt oarecum dependenţi de sistem, mai ales cei bugetari, cărora partidul le dictează cum să voteze. Cei de pe loc sunt mult mai vulnerabili, dezamăgiţi şi resemnaţi cu situaţia din ţară, respectiv, cea mai mare parte, nu trăiesc în Moldova, dar la propriu supravieţuiesc aici. Atunci când vine vorba de diasporă, avem parte de un grup de alegători mai tânăr, cu o experienţă politică comparativă internaţională. Respectiv, chiar şi din experienţa proprie, cei din afara ţării, înainte de alegeri, tind să afle cât mai multe despre realitatea de acasă, cu speranţa unei situaţii mai bune pe viitor, notează Doru Curoşu.
Întrebat despre sursele din care se documentează alegătorii şi capacitatea de a discerne informaţia, tânărul a menţionat ca fiind cele mai importante surse televiziunea şi „gura lumii”. Potrivit lui, posturile TV sunt surse nerelevante de informare electorală şi politică, punând accentul pe lipsa de transparenţă a acestora, dar şi apartenenţa politică. „Gura lumii este probabil o sursă mai periculoasă decât posturile TV, dar cu acelaşi impact – creieri spălaţi şi manipulare. Alegătorul nostru uită să analizeze programele electorale ale partidelor, uită trecutul politicului fiecărei echipe care vrea să ajungă la putere”, afirmă membrul Forumului European al Tinerilor.
La alegerile prezidenţiale din 30 octombrie, Doru Curoşu vede o tendinţă în defavoarea actualelor partide de la conducere. Potrivit lui, există partide care au pierdut încrederea alegătorilor, există altele care îşi păstrează electoratul doar sub presiune financiară. „Sper mult, că următoarele alegeri vor exclude majoritatea partidelor actuale de la putere, iar membrii partidelor să dispară de pe scena politică şi să-şi ocupe locurile meritate în faţa puterii judecătoreşti”, a subliniat Doru Curoşu. În acelaşi timp, îşi exprimă îngrijorarea că următorul preşedinte ar putea fi „la fel de nepotrivit ca şi cei din ultimii şase ani, care au reuşit doar să distrugă rolul acestei instituţii în stat”.
–––
Articolul face parte din rubrica IPN „Profilul alegătorului: cine votează preşedintele”.
