Banca Naţională a Moldovei nu a pierdut nimic, de aceea nu se putea adresa procuraturii, atunci când a sesizat guvernarea privind neregulile în sistemul bancar. De această părere este guvernatorul în exerciţiu al BNM, Dorin Drăguţanu, care a fost audiat miercuri, 2 decembrie, în plenul Parlamentului. Potrivit lui, statul este păgubaş şi el trebuia să reacţioneze la furturile de la Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank, mai ales că a avut informaţiile începând cu anul 2010, transmite IPN.
Întrebat în plenul Parlamentului de ce, ştiind că există nereguli la cele trei bănci, nu s-a adresat la organele de anchetă, guvernatorul în exerciţiu a menţionat că la procuratură se adresează cel căruia i s-a furat ceva. „Ministerul de Finanţe şi Guvernul în general, aveau informaţii din anul 2010 că de la ei se fură. Băncii Naţionale nu i s-a furat nimic, statul trebuia să reacţioneze. La procuratură trebuia să meargă proprietarul, iar acesta avea informaţiile”, a declarat Drăguţanu.
Dorin Drăguţanu susţine că informaţiile au fost transmise în permanenţă în scris Guvernului şi Ministerului Finanţelor. „În 2010, premierul Filat a fost înştiinţat că la BEM au apărut credite noi dubioase, în 2012 – despre credite neperformante, sancţiuni aplicate, în septembrie 2012, Ministerul Finanţelor în frunte cu Veaceslav Negruţă a fost înştiinţat că la BEM este situaţie critică, în octombrie 2012 – premierul Filat despre măsuri de remediere. În februarie 2013 a fost înaintată recomandare către Guvern cu privire la majorarea capitalului social cu 700 milioane lei. În ianuarie 2014 premierul Leancă a fost înştiinţat despre plasamente neordinare la BEM. În martie 2015 prim-ministrul Chiril Gaburici a fost înştiinţat despre măsuri de remediere şi lichidare urgentă a băncilor. În general, discuţii au fost foarte multe, măsurile trebuiau luate încă în ianuarie 2014, garanţia de stat trebuia emisă încă în ianuarie 2014”, a menţionat guvernatorul în exerciţiu. Potrivit lui, dacă acest lucru s-ar fi făcut, probabil pierderile actuale de peste 14 miliarde de lei ar fi fost cu 6 miliarde mai mici.
În ceea ce priveşte măsurile de remediere, guvernatorul în exerciţiu a menţionat că acestea sunt adresate unor acţionari rezonabili şi managementului profesionalist al acestor bănci. „Dacă nu reacţionează managementul, acţionarul este obligat să reacţioneze. Acţionarul are responsabilitatea principală a ceea ce se întâmplă la bancă. Eu nu cred că este corect să mi se spună de ce nu am dat peste mână membrilor unui partid pentru că ei furau acolo, iar informaţiile au fost în permanenţă transmise”, a afirmat Drăguţanu.
Potrivit guvernatorului în exerciţiu, Republica Moldova în ultima perioadă a trecut prin cea mai mare criză bancară cunoscută vreodată şi a fost la un pas de colaps. Conform acestuia, datoria celor trei bănci acumulată în urma beneficierii de credite de urgenţă acordate în baza garanţiei Guvernului este în prezent de 14,121 miliarde de lei. Drăguţanu a menţionat că Moldova ar putea recupera de pe urma vinderii activelor băncilor comerciale Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank aproximativ 1,5 miliarde de lei.
