Doleanţa noastră faţă de delegaţia rusă în CUC este să fie obiectivă. Interviu Info-Prim Neo cu Ion Solonenco, co-preşedinte în Comisia Unificată de Control din partea R. Moldova

[ - În 2008 s-au împlinit 16 ani de activitate a Comisiei Unificate de Control. E drept: nu s-au înregistrat conflicte care să ducă la omoruri în această perioadă. Dar de ce nu există mai multă încredere între părţile la conflict?] - Viaţa omului depinde de dezvoltare. Aşa şi aceste negocieri. La un timp este încredere sau se ridică acest procent mai sus, sau scade, aşa cum e natura. Nu se poate să meargă de la zero până la o sută de procente. Aceasta depinde de climat, de poziţii, de atitudini ale celor implicaţi în aceste negocieri şi ceea ce influenţează adăugător. În acelaşi timp, conducerea regiunii transnistrene doreşte să fie constituită o republică independentă. Şi de aici reies toate celelalte ce se întâmplă în afara zonei de securitate şi, bineînţeles, aceasta influenţează şi zona de securitate. Pacificatorii şi Comisia Unificată de Control controlează zona de securitate şi apăra pacea şi drepturile omului. Însă, nu la acelaşi nivel în fiecare an, în fiecare lună sau săptămână. Tot depinde de ceea ce se întâmplă în zona de securitate şi de ceea ce se întâmplă în afara zonei, în ţările apropiate, în Caucaz. Iată de ce nu sunt rezultate. Dacă am face o comparaţie cu perioada de până la 1998, lucrurile mergeau mai bine, era înţelegere. În 1998 s-a semnat acordul de la Odesa cu privire la întărirea încrederii între părţi şi acesta prevedea micşorarea posturilor din zona de securitate. După aceea, cu părere de rău, ceea ce s-a făcut bine a fost întors în folosul numai unei singure părţi. Unele din posturile de pacificatori care au fost scoase din zonă, au fost înlocuite cu alte posturi transnistrene, fără acordul CUC. Şi din 1998 numărul acestor posturi a crescut. Ele reprezintă prima piedică ce duce la confruntări sau la agravarea situaţiei în zona de securitate. [ - Continuă să dispară oameni din localităţile din zona de securitate. În iulie a fost sechestrat un automobil cu bani care aparţinea Poştei Moldovei. De ce situaţia pare că rămâne foarte tensionată?] - Dispariţiile de oameni se fac din motive politice. Pacificatorii nu trebuie să se implice în politică şi, în afara zonei de securitate, structurile transnistrene fac acestea special pentru a ridica tensiunea în zonă şi apoi fac învinuiri. Altfel nu poţi acuza. În afară de pacificatori, în zona de securitate nu se cuvine să fie prezente decât CUC şi organele de drept: aşa prevede acordul moldo-rus din 1992. În privinţa altor evenimente, au fost chestii şi mai serioase: au fost reţinuţi lucrătorii organelor de drept ai R. Moldova, şi în zonă, şi în Tiraspol. Au fost pedepsiţi, au fost închişi, după care a trebuit să luptăm ani de zile pentru a fi eliberaţi. Au fost reţinuţi şi pacificatori din Armata Naţională. Între Poşta Moldovei şi poşta transnistreană există un acord care le permite să activeze în zona de securitate. Potrivit unui protocol din 1993, incasatorii care duc pensiile, indemnizaţiile sunt dotaţi cu armament şi pot circula liber în zona de securitate. Cu părere de rău, aceste acorduri nu sunt respectate de ambele părţi. Dacă R. Moldova, sau reprezentanţii R. Moldova în zonă le respectă, partea transnistreană a reţinut {(automobilul Poştei Moldovei -n.r.)}. [ - De la Chişinău se observă că delegaţia rusă în CUC de cele mai multe ori face front comun cu delegaţia tiraspoleană. Este funcţional formatul de reprezentanţi ai ţărilor în CUC?] - Potrivit acordului din 1992, în CUC sunt reprezentanţi ai Rusiei, R. Moldova şi ai Transnistriei. Acum mai iau parte observatori militari din Ucraina şi reprezentaţi ai OSCE. Însă componenţa rămâne numai din trei delegaţii: câte şase membri din partea fiecărei din cele trei părţi. Pentru a modifica ceva este necesar de a modifica acordul moldo-rus. Acum a fost schimbat co-preşedintele CUC din partea Rusiei şi diplomatul Serghei Gorlov se manifestă ca un om care chibzuieşte, nu face concluzii din fugă. Noi sperăm că dumnealui va intra în esenţă şi vom găsi limbaj comun. Pe noi ne interesează un singur lucru: doleanţa noastră faţă de delegaţia rusă în CUC este să fie obiectivă în soluţionarea problemelor şi în analizarea materialelor care sunt prezentate de Comisia Unificată de Control şi de Comandamentul militar la şedinţă. Obiectiv, fără a susţine o parte sau alta. Atunci vor fi mai puţine învinuiri în adresa reprezentanţilor ruşi.