 |
|
| Anatol Țăranu | |
Invazia rusă a Ucrainei a devenit un punct de cotitură în istoria politică a Republicii Moldova. Ca una dintre cele mai sărace țări din Europa, Moldova s-a confruntat cu acute probleme economice cauzate de războiul din Ucraina, fiind grav lovită de un șir de crize în condițiile când a fost nevoită să accepte instantaneu aproape o sută de mii de refugiați ucraineni. Criza energetică a acutizat-o pe cea economică și a provocat creșterea vertiginoasă a inflației, aducând economia moldovenească aproape de prăbușire. Majoritatea cetățenilor moldoveni au simțit consecințele crizei prin scăderea nivelului de viață. Însă datorită ajutorului UE, statul moldovenesc a reușit să salveze sfera socială de colapsul iminent și să scape aproape complet de dependența de importurile de gaze rusești, chiar dacă prețurile pe piața internă au rămas la niveluri record.
Oportunitate neașteptată creată de război
Ucraina a salvat Moldova de cel mai sumbru scenariu când a îndepărtat războiul de pe direcția Odessei ca urmare a ofensivei ucrainene de succes împotriva trupelor ruse invadatoare. În iunie anul trecut, Chișinăuul împreună cu Kievul, au primit statutul de candidat pentru aderare în UE și aceasta s-a întâmplat la mai puțin de șase luni după invazia rusă pe scară largă a Ucrainei. Președintele proeuropean al Republicii Moldova Maia Sandu și cabinetul ei s-au angajat să valorifice oportunitatea neașteptată creată de război, intenționând să înceapă negocierile pentru aderarea la UE până la sfârșitul acestui an.
În condițiile când Rusia a ratat, cel puțin deocamdată, calea invaziei militare a Moldovei după scenariul Ucrainei, Moscova pune în aplicare instrumentarul de soft power, precum mass-media controlată și Biserica rusă, pentru a influența politica Chișinăului. Încercând să influențeze viitoarele alegeri din Republica Moldova, Rusia se poate baza pe forțele politice anti-occidentale, angajate în serviciul său și jucând nemulțumirea moldovenelor față de situația economică. Așa s-a recurs la tactica protestelor stradale animate cu bani murdari de către Partidul Șor, la asmuțirea spiritelor în Găgăuzia, la provocările publice prin folosirea panglicii Sf. Gheorghe în manifestațiile de 9 mai de către socialiști și comuniști. Moscova mai are la îndemână și factorul transnistrean, care poate fi activat în momentul critic pentru stabilitatea politică din Republica Moldova.
Necesitatea unei acțiuni de mobilizare
Între timp, efectele multiplilor crize provocate de război nu au trecut fără urmă pentru președintele Republicii Moldova și guvernul ei. Evaluările lor au scăzut semnificativ în comparație cu nivelul la care se aflau în 2020, când Sandu a devenit președinte, și un an mai târziu, când partidul ei a câștigat alegerile parlamentare. Potrivit sondajelor, atât președintele, cât și mai ales guvernul, înregistrează anti-ratinguri ridicate, iar partidele antieuropene în ansamblu ar putea câștiga viitoarele alegeri parlamentare. Alegătorii sunt preocupați în primul rând de problemele economice, în special de creșterea facturilor pentru utilități.
Pe fundalul acumulării multiplilor probleme cu care se confruntă guvernarea pro-europeană și care sunt abil speculate de forțele politice pro-ruse și antieuropene, se resimțea acut necesitatea unei acțiuni de succes pentru mobilizarea politică și de dinamizare a sentimentului de solidaritate pe tot întinsul segmentului majoritar european al societății. Așa a prins contur practic ideea convocării Adunării Naționale Moldova Europeană, cu inițiativa căreia a venit președinta Maia Sandu. Mitingul solidarității europene a avut loc, pe 21 mai, la Chișinău, întrunind în marja sa în jur de o sută de mii de manifestanți. Amploarea mitingului a demonstrat adeziunea largă a societății moldovenești la valorile civilizației europene, devenind și un puternic factor descurajator pentru forțele antieuropene.
Un concept propriu de europenizare a Moldovei
La acest miting la scară largă în sprijinul integrării cu Europa, au luat cuvântul însăși Maia Sandu și președintele Parlamentului European, Roberta Metsola. „Am venit să spunem direct: moldovenii sunt europeni, locul Moldovei este în UE”, a spus președintele țării de la tribuna mitingului. În discursul său de peste o jumătate de oră în fața la o sută de mii de adepți ai cursului european, adunați în Piața Marii Adunări Naționale, Președintele Republicii Moldova Maia Sandu a avut o poziționare programatică în care a înfățișat viziunea sa asupra politicii de integrare europeană pentru statul moldovenesc pe care îl conduce. De fapt, președinta Maia Sandu a demonstrat prin cuvântarea sa la Adunarea Națională, din 21 mai, ambiția de a formula principiile propriului concept de europenizare a Republicii Moldova, un fel de „doctrina Sandu” pentru Moldova.
Doctrina Sandu se înfățișează în forma unui proiect de țară pentru Republica Moldova, multe din detaliile căruia încă rămân să fie definitivate. Deocamdată, acest concept comportă principiile de bază formulate expres în cuvântarea Maiei Sandu la miting. „Proiectul nostru de țară și obiectivul nostru este ca Moldova să fie până în 2030 membru cu drepturi depline al familiei europene. Acesta nu este doar angajamentul meu. Avem susținerea Uniunii Europene în acest drum. Și asta o cere poporul Republicii Moldova”, a constatat Maia Sandu.
Cauza principală a înapoierii Moldovei
În discursul său, președinta Maia Sandu a identificat cauza principală a înapoierii Republicii Moldova, acuzând Rusia, fără să vorbească direct despre asta, că ea împiedică dezvoltarea Moldovei de mai bine de 30 de ani. „Timp de 34 de ani au încercat să ne blocheze viitorul, să ne dezbine, să ne țină în sărăcie, să ne șantajeze, au vrut să fim dependenți, au vrut să înghețăm, să cădem. Dar noi am rezistat”! Deci, logica conceptului de țară pe care îl formulează Maia Sandu conține dezideratul desprinderii de „lumea rusă„ în favoarea „lumii europene”. Acest obiectiv este fortificat de următorul pasaj din discursul președintei: „Moldova s-a desprins cu greu de trecutul în care depindea prea mult de Kremlin și acum se uită mândră spre un viitor european”.
În invocarea căii europene de dezvoltare s-a subliniat, că această alegere s-a făcut „pentru că este unica șansă ca Moldova să se dezvolte. Este drumul pe care noi, cetățenii Republicii Moldova, l-am ales pentru ca țara noastră să NU mai fie la marginea Europei, să nu trăiască în șantajul rusesc, sărăcie și corupție”.
După perioada de rezistență urmează...
Toată istoria statului independent Republica Moldova până la momentul actual este caracterizată ca o perioadă a rezistenței. Obținerea calității de candidat pentru aderare la UE semnifică începutul unei noi perioade în istoria statului moldovenesc. „După o perioadă a rezistenței, următorii ani vor fi despre transformarea noastră în stat european egal cu cele mai dezvoltate state ale lumii. Moldova se ridică. Moldovenii se unesc. Împreună vom ridica o Moldovă europeană cu care să ne mândrim”.
În „războiul civilizațiilor” de azi Republica Moldova este îndemnată să facă o alegere fără echivoc pentru civilizația occidentală și în sprijinul Ucrainei care rezistă agresiunii militare ruse. „Războiul este azi departe de casele moldovenilor pentru că ucrainenii luptă eroic și își dau viața pentru pământul și neamul lor. Acest război ne arată limpede că nu mai vrem să fim sub șantajul Kremlinului”. Iar siguranța națională a Republicii Moldova poate fi garantată doar în cazul unei Moldove europene, ceia ce „înseamnă o Moldovă cu prieteni puternici și de nădejde care nu ne vor lăsa singuri în fața agresorilor ce aduc războaie și ucid oameni. Putem fi în siguranță doar împreună cu familia europeană”.
Unitatea societății ca garant
Una din tezele fundamentale ale doctrinei Sandu în proces de formulare se concentrează pe necesitatea de a garanta unitatea societății moldovenești prin îmbrățișarea de către majoritatea cetățenilor moldoveni a dezideratului integrării europene. „Ne unește speranța că peste 7 ani ne vom uita în ochii copiilor Moldovei mândri de deciziile noastre și vom vedea optimism și bucurie. Dacă acestea sunt lucrurile care ne unesc pe toți, indiferent de etnie, limbă maternă sau ideologie politică, cu siguranță Moldova va fi în Uniunea Europeană. Stat membru al UE înseamnă că vom fi respectați, iar independența și democrația noastră vor fi protejate”.
O abordare asumată politic
Atrage atenția lipsa în alocuțiunea Maiei Sandu a referinței exprese la factorul românesc în problema integrării europene pentru Republica Moldova. Și asta în condițiile când în societatea moldovenească se dezbat activ două modalități de accedere în UE – calea lungă, ca stat independent și calea scurtă, prin Unirea cu România. Omiterea opțiunii Unirii în conceptualizarea de către Maia Sandu a modelului de integrare europeană, vorbește despre prioritatea modelului de integrare „independist” în cadrul „doctrinei Sandu” de accedere a Republici Moldova în UE. Este o abordare asumată politic de către guvernarea pro-europeană Sandu-PAS, dar care va necesita o ajustare foarte precisă a tacticilor electorale în viitoarele alegeri. Tot așa cum impune partidei unioniste din Republica Moldova formularea unei atitudini politice și electorale principiale în raport cu actuala guvernare pro-europeană de la Chișinău, privind identificarea căii optime de realizare a idealului unității naționale în cadrul politicilor de integrare europeană.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.