La Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, din 29 noiembrie 2013, Republica Moldova va intra într-o nouă fază de relaţii cu Uniunea Europeană. Ce aduce aceasta şi cum va influenţa ea viaţa cetăţenilor moldoveni de acasă şi de peste hotare? Ce are de câştigat fiecare dintre noi şi ce trebuie să facem pentru ca acest beneficiu să devină posibil? Cum se vor răsfrânge noile condiţii asupra relaţiei Republicii Moldova cu alte ţări? Agenţia IPN îşi propune să caute împreună cu dumneavoastră răspunsuri la aceste şi alte întrebări care frământă societatea în cadrul ciclului de materiale cu genericul: „Asocierea cu UE pe înţelesul tuturor”.
---
Moldovenii cred că după semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, la Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, vor trăi mai bine chiar de a doua zi, ceea ce nu este adevărat. Uniunea Europeană nu este un paradis în care vom putea trăi fără ca să facem unele eforturi şi fără ca să demonstrăm că suntem capabili să corespundem standardelor impuse de aceasta. Piaţa europeană este deschisă pentru producătorii autohtoni, dar nu toţi din cei care au reuşit să se afirme în Moldova vor reuşi să se menţină, din cauza numărului mare de companii europene care vor intra pe piaţa autohtonă. De această părere este expertul economic IDIS „Viitorul”, Tatiana Lariuşin.
Expertul economic a menţionat că după semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, Republica Moldova va avea oportunităţi de dezvoltare pe termen mediu, scurt şi lung. Între timp, societatea şi întreprinderile autohtone vor trebui să înveţe să facă faţă cerinţelor care vor fi impuse de UE. Tinerii vor trebui să cunoască mai multe limbi străine şi să facă cursuri de calificare ca să poată face faţă provocărilor ce ar putea apărea după semnarea Acordului de Asociere. Acest lucru îi va ajuta pe tineri să se simtă mai europeni. Pensionarii trebuie să solicite că statul să le asigure condiţii de trai decente pe perioada vieţii, deoarece ei nu vor putea beneficia pe deplin de facilităţile unui stat membru al Uniunii Europene. Iar întreprinderile vor trebui să-şi revadă costurile, politicile manageriale şi să profite de nişele pieţei europene care încă nu sunt acoperite.
Tatiana Lariuşin a spus că Moldova are ce oferi pieţei europene. În contextul în care economia multor state europene este în recesiune, a apărut cererea pentru produsele autohtone de calitate în state ca Germania, Polonia, Austria. Trendul produselor moldoveneşti este în creştere, rămâne doar ca întreprinderile să-şi revadă modul de administrare a afacerilor şi să prevadă nişte costuri pentru oportunităţile şi provocările pe care le presupune piaţa europeană, după semnarea Acordului de Asociere. „Ceea ce a fost în trecut, a rămas în trecut. Noi trebuie să mergem spre piaţa europeană care este foarte atractivă. Moldovenii trebuie să înţeleagă că Uniunea Europeană nu este un paradis, care ne va permite să trăim precum francezii sau spaniolii, chiar a doua zi. Noi rămânem moldoveni, şi Uniunea Europeană trebuie să ajungă în Moldova prin viziune, mentalitate şi comportament”, a mai spus expertul.
Expertul economic a subliniat că producătorii moldoveni au reuşit să obţină succese, să devină cunoscuţi în Uniunea Europeană, dar nu cu ajutorul statului. Republica Moldova nu are încă mecanisme necesare de trecere rapidă la standardele europene. „Dacă am fi avut astfel de măsuri, deja de mai bine de 10 ani trăiam după standarde europene”, spune Tatiana Lariuşin.
Potrivit expertului, riscurile pe care le implică semnarea Acordului de Asociere ţin de instituţiile economiei naţionale care sunt nefuncţionale şi care nu activează după cum prevede legislaţia. Nu toate companiile vor rezista în competiţia cu alte companii din alte ţări care vor căuta pieţe noi de desfacere.
Expertul a subliniat că este important ca producătorii să conştientizeze faptul că europenii nu ne vor „duce pe braţe” după semnarea Acordului de Asociere. Doar cei care cu adevărat vor corespunde cerinţelor şi standardelor impuse de piaţa comunităţii europene vor rezista pe piaţă. Sunt deja instrumente care pot optimiza aceste riscuri. Trebuie să cerem de la Guvern un set de politici de prevenire a riscurilor care pot apărea pe perioada de tranziţie. Din 2014, după semnarea Acordului de Asociere, comunitatea europeană va veni cu mecanisme de finanţare conform unor cerinţe noi. Doar cei care vor răspunde cerinţelor impuse vor avea acces la sursele de finanţare externă.
Alina Marin, IPN
