Doar 10 la sută din asistenţa externă este orientată în sectorul real al economiei, experţi

Experţii IDIS Viitorul recomandă ca asistenţa externă venită în Republica Moldova să fie utilizată cât mai mult posibil pentru realizarea unor proiecte de dezvoltare a producţiei şi nu pentru consum. La moment doar 10% din asistenţa externă este orientată în sectorul real al economiei. Recomandările respective sunt fixate în studiul „Evaluarea capacităţii de absorbţie a asistenţei externe acordate Republicii Moldova”, lansat vineri, 2 septembrie, de IDIS Viitorul. Potrivit studiului, în anul 2010, Moldova a beneficiat de 450 de milioane dolari pentru dezvoltare şi tendinţa de creştere a asistenţei externe se menţine şi în continuare. Însă utilizarea eficientă a acestei asistenţe rămâne o problemă, se menţionează Leonid Litra, coordonatorul studiului, a menţionat că autorităţile se află mai mult în rol de consumatori, ele nu influenţează prea mult agenda donatorilor, de aceea se întâmplă că nu întotdeauna sunt finanţate proiectele prioritare, iar unele domenii nu sunt acoperite cu asistenţă. „Meritul creşterii asistenţei externe poate fi explicat mai mult prin disponibilitatea donatorilor, decât prin sporirea spiritului de iniţiativă, manifestat de Guvern”, a afirmat el. Totodată, Leonid Litra a spus că eficienţa banilor care sunt direct orientaţi în susţinerea bugetului, practic, nu poate fi controlată. „Se bifează adoptarea unor politici, fără a urmări rezultatele concrete ale acestora, măsura în care mijloacele respective se pliază pe priorităţile naţionale”, a specificat expertul. Autorii studiului, de asemenea, au menţionat fragmentarea asistenţei externe la nivel de ministere, ceea ce face dificilă divizarea responsabilităţilor. O problemă importantă, subliniată de un alt analist, Viorel Gârbu, este lipsa capacităţilor instituţiilor statului, care ar putea negocia şi gestiona proiectele de asistenţă externă. „Donatorii, tradiţionali şi mai puţin tradiţionali, au creat unităţi de implementare a proiectelor, „care lucrează ca la carte”. Dar persoanele angajate în aceste unităţi pleacă, atunci când se încheie proiectele, în sectorul privat, în alte proiecte, nu vor să lucreze în administraţia publică centrală, în ministere, din cauza salariilor mici. Şi administraţia iar rămâne fără capacităţi. Şi mai slut stau lucrurile în autorităţile publice locale, în multe din care capacităţi de negociere cu donatorii externi nu există”, a spus Gârbu. O altă autoare a studiului, Cirina Gaibu, menţionează că dacă în următorii ani Republica Moldova va beneficia de asistenţă externă în valoare de 5% din PIB, principalii indicatori economici nu se vor clătina. Dar, în opinia ei, nu poate fi neglijat şi aspectul ce ţine de cofinanţarea proiectelor din partea Guvernului sau a autorităţilor locale, cel puţin la nivelul municipiilor Chişinău şi Bălţi. Experţii recomandă o gestionare prudentă a asistenţei externe, luând în considerare evoluţia datoriei externe a Republicii Moldova.