Stimați Reprezentanți ale Autorităților și Instituțiilor Moldovenești,
Excelențe și Reprezentanți ai Corpului Diplomatic,
Doamnelor și Domnilor,
În acest an sărbătorim Ziua Națională în avans, deoarece 2 iunie cade în zi de duminică.
La 2 iunie 1946, în urma unui referendum istoric, între Monarhie și Republică, poporul italian a ales Republica. A decis să privească spre viitor cu încredere, și nu spre trecut.
Cu 22 de ani mai devreme, în 1924, în Bruxelles – oraș care ulterior era să devină gazda instituțiilor europene și atlantice, murea compozitorul italian Giacomo Puccini. Concertul ce urmează, care va fi susținut de Filarmonica Națională ”Serghei Lunchevici” și dirijat cu măiestri de Maestrul Agafiță, este dedicat lui Puccini.
În 1924, Europa tocmai ieșea din Primul Război Mondial și, în lipsa unui proiect de pace comun, se îndrepta deja spre cel de-al doilea, și mai devastator.
După acele două sinucideri colective, șase State Europene, printre care și Italia, pentru a evita erorile și ororile trecutului, au decis să pună în comun resursele și să înființeze Instituții comune pentru a le gestiona.
Esențial în construirea acestui minunat proces de pace, prosperitate, libertate și democrație, care caracterizează astăzi Uniunea Europeană, a fost nu numai voința europenilor, ci și sprijinul politic și financiar asigurat, cu clarviziune, de cealaltă parte a Atlanticului, de către Statele Unite.
Cele șase națiuni care au semnat Tratatele de la Roma în 1957 au ajuns, de-a lungul anilor, la douăzeci și șapte, iar procesul de extindere continuă. De când a început procesul de integrare europeană, războaiele din Europa au continuat și continuă să îi afecteze doar pe cei rămași pe dinafară, expuși la riscuri de securitate externă și internă. Întâi a fost rândul Balcanilor de Vest. Apoi cel al Ucrainei – victima unei invazii armate neprovocate. Chiar acum, în Ucraina, dincolo de granița de est a Moldovei, sunt oameni care suferă și mor.
***
În Europa, sunt în curs de desfășurare două procese de extindere. Unul, cel al Uniunii Europene, bazat pe pace și pe consensul statelor și al popoarelor. Celălalt, a cărui victimă principală, dar nu unică, este Ucraina, se bazează pe război și pe intimidarea statelor și a popoarelor. O intimidare condusă în unele națiuni, inclusiv în Republica Moldova, nu cu arme, ci cu dezinformare, finanțare ilicită a partidelor și amenințări hibride de tot felul.
Trăim un moment istoric în care trebuie să facem alegeri, să luăm decizii importante cu privire la viitorul nostru și la cel al copiilor noștri, decizii ca și cea care va fi pusă în fața poporului moldovean la 20 octombrie curent. Așa cum am menționat, prin referendumul din 2 iunie 1946 italienii au ales să privească spre viitor cu încredere. Pe baza acestei alegeri, poporul italian i-a acordat încredere lui Alcide De Gasperi, unul dintre părinții fondatori ai procesului de integrare europeană.
***
Republica Italiană și poporul italian sprijină cu tărie aspirația Republicii Moldova de a adera la Uniunea Europeană. Sperăm ca poporul moldovean să poată urca rapid în trenul libertății, al păcii, al statului de drept și al bunăstării. Dorim să călătorim în acest tren împreună, cot la cot, spre un viitor mai bun pentru toată lumea. Un viitor care va fi curând la îndemână, dacă Moldova va continua pe drumul pe care l-a întreprins cu curaj și determinare.
Legătura puternică dintre Roma și Chișinău - Capitale europene a două Națiuni surori iubitoare de Pace, împinge în această direcție. Această legătură este consolidată zi de zi în primul rând de diaspora moldovenească din Italia. Model exemplar de integrare, diaspora a fost de-a lungul deceniilor, și încă mai este, una din principalele benzi transportatoare de valori comune ale marii familii europene.
De asemenea, mulți italieni, având în vedere afinitatea culturală și rădăcinile lingvistice comune care ne unesc, au ales să vină și ei să trăiască în Moldova. Sunt din ce în ce mai mulți compatrioți de-ai mei. Ei au creat aici familii italo-moldovenești frumoase și și-au investit capitalul. Nu întâmplător, fără a pune la socoteală, bineînțeles, mutările între cele două maluri ale Prutului, italienii constituie cea mai mare comunitate de expatriați ai unui stat membru al UE din Moldova. Suntem foarte asemănători și ne este bine împreună. Ne plac aceleași lucruri. Din acest motiv, Italia este a doua țară ca mărime în ceea ce privește numărul de companii cu capital străin înregistrate în Moldova și a treia după volumul de investiții.
***
Legăturile și cooperarea dintre reprezentanții instituțiilor de la Roma și Chișinău nu sunt mai puțin strânse decât cele care unesc cele două popoare care le-au ales în mod democratic.
De la vizita Președintelui Maia Sandu la Roma, în iunie 2021, relațiile dintre Italia și Moldova au înregistrat un nivel de cooperare fără precedent. În ultimii trei ani, contribuțiile materiale și financiare din partea Guvernului italian către Guvernul moldovean, pentru a face față și a depăși provocările legate de refugiați și energie, au crescut de la 0 la aproximativ 45 de milioane de euro. În ultimele douăsprezece luni, de la participarea președintelui Meloni la Summitul Comunității Politice Europene, desfășurat la Chișinău, și până astăzi, relațiile bilaterale au devenit și mai intense și mai fructuoase.
Declarația Comună privind parteneriatul strategic moldo-italian, semnată la Roma de către cei doi Viceprim-miniștri și Miniștrii de Externe Tajani și Popescu în septembrie 2023, a fost urmată de vizite în Italia ale Miniștrilor moldoveni ai Apărării, Justiției, Muncii și Agriculturii.
Mă gândesc, de asemenea, la vizita la Roma a Președintelui Parlamentului Grosu la președinții Camerei și Senatului, precum și la numeroasele vizite ale parlamentarilor italieni la Chișinău, inclusiv a Președinților Comisiilor de Externe ale Camerei și Senatului, Craxi și Tremonti. La sesiunea parlamentară de Ziua Europei, din 9 mai, delegația parlamentară italiană a fost cea mai numeroasă. Zilele trecute, la invitația Președintelui Curții Constituționale din Republica Moldova, a fost prezent aici și Vicepreședintele Curții Constituționale italiene.
Chiar în această dimineață, Directorul de Relații Internaționale al Agenției italiene a Vămilor, Mazzella, a semnat împreună cu Directorul Serviciului Vamal din Moldova, Doaga, o Scrisoare de intenție care va facilita aplicarea noului cod vamal moldovenesc în relațiile comerciale nu doar cu Italia, ci cu toate statele membre ale Uniunii Europene.
***
Activitățile sunt intense și continue. Printre multele amintiri vizuale pe care le păstrez în suflet din ultimele douăsprezece luni, îmi vin în minte aplauzele îndelungate adresate președintelui Grosu de către Parlamentul italian; participarea ministrului Bolea la expoziția Vinitaly; semnarea, împreună cu reprezentantul PNUD, Daniela Gasparikova, a Memorandumului tehnic privind sprijinul energetic pentru Republica Moldova, în prezența prim-ministrului Dorin Recean și a miniștrilor Parlicov și Buzu; primul eveniment de gastronomie italiană din Găgăuzia în cadrul Moldova Youth Forum, organizat în colaborare cu directorul IRI, Lisek; inaugurarea proiectelor UNHCR și UNICEF cofinanțate de Italia împreună cu reprezentanții rezidenți Bonelli și Damaj decernarea de premii copiilor moldoveni împreună cu ministrul Perciun la Centrul Don Bosco din Chișinău; ceremonia de plecare spre Kosovo, în prezența Ministrului Efros, a primilor Carabinieri moldoveni detașați peste hotare cu sarcini de poliție robustă împreună cu Carabinierii italieni; transmiterea de echipamente finanțate de Italia către Poliția de Frontieră din Moldova împreună cu Reprezentantul Rezident OIM Lonnback; ceremoniile de plecare, în prezența ministrului Nosatîi, a militarilor moldoveni detașați în misiunile KFOR și UNIFIL care, împreună cu colegii lor italieni, contribuie la menținerea păcii și securității internaționale în Orientul Mijlociu și Balcani, cu rezultate excelente, la standardele operaționale NATO.
***
În încheiere, permiteți-mi să exprim trei mulțumiri speciale.
În primul rând, Președintelui și Secretarului General al Camerei de Comerț Italiene din Moldova, Radaelli și Pelizzari, precum și Secretarului General al Camerei Italo-Moldave, Pripa, pentru sprijinul acordat întreprinderilor italiene.
Al doilea mulțumesc, pentru profesionalismul și dedicarea lor, tuturor profesorilor de limba italiană de la Universitatea Ion Creangă, Universitatea de Stat din Moldova și de la Liceele Dante Alighieri, Blaga și Berezovschi, unde limba italiană este studiată ca primă limbă străină din clasa întâi până la absolvirea liceului.
Al treilea mulțumesc îl adresez întregului personal al Ambasadei. Fără ajutorul lor constant, Ambasada nu și-ar fi putut îndeplini sarcinile și noi nu am fi fost astăzi aici pentru a sărbători.
În cele din urmă, le mulțumesc tuturor celor prezenți pentru că sunt alături de noi.
Trăiască Republica Italiană, Trăiască Republica Moldova!
