Republica Moldova se confruntă cu o serie de crize care fac viața cetățenilor mai complicată și reduc din legitimitatea guvernării. O spune politologul Dionis Cenușă potrivit căruia criza de securitate, cea energetică și criza alimentară sunt principalele probleme cu care se confruntă Republica Moldova. Potrivit expertului, Republica Moldova reușește să depășească situația precară în care se află doar grație relației bune pe care o are Chișinăul cu Uniunea European, fapt ce demonstrează dependența autorităților de sprijinul extern, notează IPN.
Potrivit lui Dionis Cenușă, expert asociat la Centrul pentru Studii Est Europene din Lituania, Republica Moldova este lovită de crize interne și externe care fac situația din țară mai gravă decât cea din anii 90. El spune că războiul din Ucraina lovește puternic economia Republicii Moldova, iar situația s-ar putea agrava și mai mult, dacă Rusia își concentrează forțele militare în regiunea Odessa.
„Avem un ghem de crize care s-au manifestat până la începerea războiului, fiind vorba de efectele pandemiei și situația din sectorul energetic. Criza energetică fiind generată și alimentată de politica Federației Ruse față de noile autorități de la Chișinău. De asemenea, războiul de agresiune al Federației Ruse din Ucraina a creat o serie de crize noi. Avem criza de securitate generată de situația din regiunea transnistreană în eventualitatea în care Rusia ajunge în regiunea Odessa. Avem o criză legată de refugiați, continuăm să avem peste 50 de mii de refugiați pe teritoriul țării, care consumă resurse substanțiale. În plus, avem o criză a securității alimentare, care este o consecință a războiului din Ucraina și o consecință a efectelor climatice, a secetei care s-a abătut asupra Republicii Moldova”, a spus politologul Dionis Cenușă în cadrul unei dezbateri la IPN.
Mai mult, potrivit expertului, crizele cu care se confruntă Republica Moldova lovesc puternic în imaginea guvernării PAS, fapt reflectat și în ultimele sondaje de opinie publică. Dionis Cenușă spune că realizarea supremă a guvernării este menținerea unor relații apropiate cu Uniunea Europeană, astfel fiindu-ne asigurat sprijinul financiar european.
„Suntem într-o criză a legitimității guvernării, autorităților, chiar dacă efectele sunt întârziate în ceea ce privește reacția populației. Pe de altă parte, sondajele nu mint. Chiar dacă la mulți nu le plac sondajele, ele arată o tendință, iar tendința este negativă, în defavoarea autorităților. Crizele își au efectul, în primul rând, în arealul simpatiilor politice ale populației. Republica Moldova dacă nu ar fi fost în proximitatea Uniunii Europene și dacă nu ar fi avut relații atât de strânse cu Bruxelles-ul nu depășea nici jumătate din aceste crize. Faptul că guvernarea reușește să facă măcar ceva acum, are la bază relația extrem de bună cu Uniunea Europeană. Aici se ascunde și succesul pe care PAS încearcă să-l vândă publicului de la Chișinău ca un rezultat al guvernării de un an. În realitate, acest lucru arată și mai mult care este dependența Republicii Moldova de UE în soluționarea problemelor”, a mai spus Dionis Cenușă.
Evoluțiile războiului din Ucraina vor continua că afecteze economia Republicii Moldova, însă această criză de securitate ne oferă oportunitatea de a deveni un actor regional important în relațiile comerciale, spune expertul.
„Există și avantaje pe care le obține Republica Moldova odată cu ruperea relațiilor dintre Ucraina și Federația Rusă și ruperii relațiilor Rusiei cu UE și cu Vestul. Dacă Ucraina rămâne fără acces la Marea Neagră sau accesul va fi limitat, Republica Moldova va fi extrem de importantă pentru Ucraina, pentru exporturile ucrainene și în relațiile comerciale dintre Ucraina și Uniunea Europeană. Republica Moldova își rezervă un loc important în relațiile economice la nivel regional, indiferent de circumstanțe. În depășirea tuturor crizelor, guvernarea trebuie să ofere transparență, acces la informații și dialog politic. E nevoie de dialog politic național pe subiectul integrării europene”, a punctat politologul.
Dezbaterea publică la tema „Statutul de țară candidat pe timp de crize cumulate interne și externe”, organizată de Agenția de Presă IPN, a fost ediția a 256-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.