Participarea Republicii Moldovei la sancțiunile împotriva Rusiei nu va avea un impact atât de mare asupra Moldovei, dar, totodată, guvernarea de la Chișinău trebuie să comunice societății de ce nu semnează aceste sancțiuni, a menționat Dionis Cenușa, politolog, cercetător la Universitatea Justus-Liebig din Giessen, Germania, la dezbaterea publică la tema „Sancțiunile occidentale împotriva Rusiei: motive, mecanisme de acțiune, efecte, poziția Republicii Moldova”, organizată de Agenția de presă IPN.
Potrivit lui Dionis Cenușa, Republica Moldova critică ceea ce face Rusia în Ucraina, dar, în același timp, Republica Moldova înțelege că are nevoie de un dialog politic cu Federația Rusă, a adăugat Dionis Cenușa. Nealinierea la sancțiuni este o strategie de țară, iar Republica Moldova nu semnează sancțiunile împotriva Rusiei, pentru că depinde de importul de gaze rusești, a opinat politologul.
În opinia politologului, sondajele arată că guvernarea pierde din popularitate, de aceea orice decizie pe care o adoptă, inclusiv nealinierea la sancțiunile împotriva Rusia, trebuie să fie explicată. Înrăutățirea dialogului dintre Chișinău și Moscova ar putea duce la creșterea popularității opoziției parlamentare, a menționat el.
În același timp, Dionis Cenușa a spus că e nevoie de mai multe pedepse și acestea trebuie să fie aplicate pentru toate băncile din Rusia, dar și pentru liderul rus Vladimir Putin. „Acești bani confiscați în Marea Britanie, Elveția, alte state, trebuie repartizați pentru repararea prejudiciului cauzat de război”, a spus el.
Dionis Cenușa a precizat că sancțiunile împotriva Rusiei sunt în primul rând economice, pentru că doar așa poate fi schimbat comportamentul elitelor politice din Rusia, care țin cont de ceea ce se întâmplă în economie, deoarece asta le afectează legitimitatea și popularitatea acasă.
„De aceea orice sancțiune pe care o implementează Statele Unite sau Uniunea Europeană țintește sectoarele profitabile ale economiei Rusiei, sectoarele sensibile, care sunt conectate la piața globală, pentru că anume prin intermediul globalizării statele au devenit interdependente. De aceea când SUA aplică o sancțiune cu efecte extrateritoriale, această sancțiune are impact, și, respectiv, ceea ce se întâmplă în Rusia este o mostră a faptului că lumea este interdependentă. Iar aceasta înseamnă și faptul că, dacă lovim în Rusia, trebuie să ne așteptăm și la efecte adverse, pe care urmează Uniunea Europeană, în primul rând, să le absoarbă, dacă va dori să-și mențină regimurile politice pe care le au la moment statele-membre”, a spus cercetătorul.
„Față de Rusia au fost aplicate și sancțiuni individuale, sancțiuni politice, care vizează elita politică de la Moscova, care a susținut procesul de militarizare a regiunilor din Donbas, care au fost recunoscute cu o zi până la începerea războiului. Uniunea Europeană a aplicat sancțiuni împotriva parlamentarilor ruși, care au votat pentru recunoașterea independenței regiunilor separatiste, dar și care au facilitat decizia politică a lui Putin de a iniția războiul. Chiar și Putin a fost inclus în lista celor sancționați, împreună cu reprezentanți ai Guvernului, cu reprezentanți ai Băncii Centrale a Rusiei, generali. Elita politică, economică și administrativă a Rusiei a fost țintită de sancțiuni, și asta pentru a descuraja escaladarea situației în Ucraina”, a punctat Dionis Cenușa.
Dezbaterea publică la tema „Sancțiunile occidentale împotriva Rusiei: motive, mecanisme de acțiune, efecte, poziția Republicii Moldova” este ediția a 231-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este desfășurat de Agenția de presă IPN, cu susținerea Fundației germane „Hanns Seidel”.
