Înrăutățirea relațiilor cu Rusia nu poate fi evitată după victoria partidului pro-european PAS în alegerile din 11 iulie, dar noua majoritate parlamentară are la dispoziție resurse și modalități pentru minimizarea efectelor acestei înrăutățiri. Părerea a fost formulată de politologul Dionis Cenușa, cercetător la Universitatea din Giessen, în cadrul unei dezbateri IPN.
Întrebat care ar trebui să fie acțiunile noii guvernări în raport cu Rusia, Dionis Cenușa a spus că există câteva Obiective imediate. Bunăoară, în noiembrie curent va expira Tratatul de Prietenie cu Federația Rusă. Intrat în vigoare în 2002, pe vremea regimului Voronin, documentul a fost prelungit în 2011 pe o perioadă de zece ani. Acum, comuniștii din Parlament vor insista pe prelungirea neîntârziată a acestui acord „extrem de important” cu Rusia.
Apoi, există și chestiunea gazului rusesc. „Trebuie să conștientizăm și să fim realiști. Republica Moldova are mai multă nevoie de Federația Rusă decât Federația Rusă are nevoie de noi. Și sunt câteva lucruri pe care trebuie să le luăm în calcul. În primul rând, securitatea energetică. Republica Moldova în continuare depinde de gazul rusesc. Europa depinde de gazul rusesc. Iar după cum știm, acordurile pe gaze sunt de regulă politizate”, observă Dionis Cenușa, adăugând: „Evident că se va încerca un fel de condiționare a retoricii – nu vorbim despre acțiuni, vorbim în primul rând despre discursul majorității parlamentare de la Chișinău vizavi de Federația Rusă”, e de părere politologul.
Un alt subiect sensibil este diferendul transnistrean. Potrivit politologului, în perioada pandemiei, Tiraspolul s-a arătat binevoitor, mulțumind Chișinăului pentru livrările de vaccin, deși au existat și restricții de circulație impuse unilateral de Tiraspol. Acum, recomandarea lui Dionis Cenușa pentru președinta Maia Sandu și majoritatea parlamentară e să folosească la maxim platformele internaționale pentru a comunica cu Rusia pe subiecte sensibile. „În niciun caz Republica Moldova nu trebuie să rămână singură în dialogul cu Federația Rusă pe diferendul transnistrean, dar și pe alte subiecte, cum ar fi cel energetic”, a subliniat Cenușa.
„Așadar, Republica Moldova trebuie să apeleze pe cât se poate de mult la actorii occidentali și la organizațiile internaționale, să folosească multilateralismul în relațiile internaționale pentru a evita sau minimiza conflictele și neînțelegerile cu Federația Rusă”. Potrivit politologului, Moscova ar prefera un soi de dialog bilateral, „așa cum am avut în perioada lui Igor Dodon, când relațiile cu Federația Rusă au fost personalizate, fiind transformate în dialog personal între Igor Dodon și președintele Federației Ruse, care de regulă presupun costuri geopolitice, care nu sunt anunțate din prima, dar care ulterior sunt simțite”.
La fel, noua majoritate va trebui să decidă ce face cu statutul de observator în Uniunea Eurasiatică. Potrivit lui Dionis Cenușa, un semnal important a venit din partea Mariei Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, care a spus că Federația Rusă se așteaptă la continuarea comunicării pe platforma CSI. „Deci, procesele de integrare din care Repubica Moldova face parte prin intermediul CSI, din punctul de vedere al Federației Ruse, trebuie să continue și asta va fi (tratat) ca o confirmare a intențiilor bune (ale Chișinăului) față de Federația Rusă”, a observat politologul.
În ce privește relațiile cu occidentul, Dionis Cenușa crede că noua guvernare va încerca în primul rând să materializeze promisiunile electorale legate de acordurile de siguranță socială cu statele europene, pentru a aduce beneficii moldovenilor din diasporă care vor vrea să se întoarcă acasă după pensionare. „Pensiile pe care le vor primi vor putea fi mai degrabă de folos în Republica Moldova decât dacă ar rămâne în Uniunea Europeană”. La fel, Dionis Cenușă spune că noua guvernare va trebui să lucreze pentru a facilita votul în străinătate. Un alt obiectiv în ce privește relațiile cu partenerii occidentali, potrivit lui Dionis Cenușa, ar fi ca autoritățile moldovene să comunice mai mult cu publicul despre beneficiile și sprijinul oferit de partenerii de dezvoltare.
Dezbaterea cu genericul „Alegerile anticipate 2021: Ce s-a întâmplat, ce se poate întâmpla, pe plan extern?” este ediția a 198-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, un proiect implementat de IPN cu sprijinul Fundației Hanns Seidel”.
